Alexandru Scutaru are 68 de ani și este din Poșta Câlnău, lângă Buzău. A fost maistru în domeniul textilelor, paznic și apoi pensionar. De 15 ani se chinuie să recupereze 4,5 hectare de pădure din comuna Colți, tot în județul Buzău. Aceasta a fost a străbunicului său din partea tatălui și a fost naționalizată de comuniști în 1948. Autoritățile spun că va fi împroprietărit în curând, dar el nu mai crede.
Scutaru a prezentat pentru Libertatea istoria sa cu instituțiile statului român.
Epopeea actelor
„Am depus prima cerere de punere în posesie după 1990. În 2006 am primit de la Arhivele Naționale un act prin care se spune că sunt îndreptățit la 4,5 hectare de pădure. În 2008, primarul de atunci nu a vrut să accepte actul adus de mine. Mi-a spus că trebuie să primească toți moștenitorii. Abia apoi, în 2010, mi s-a eliberat certificat de punere în posesie. De 11 ani mi-au eliberat procese-verbale de punere în posesie, dar nu am primit nici până acum actul de proprietate”, a spus acesta.
În 2017, Prefectura Buzău a refuzat eliberarea titlului de proprietate pe motiv că nu era citeț scrisul de pe certificat, acuză Scutaru.
Avocatul Poporului intră în scenă
Ca atare, s-a adresat Avocatului Poporului. Abia după ce acesta s-a interesat de caz i-a fost definitivat procesul-verbal de punere în posesie, tot în 2017.
Dar nici până acum nu a primit titlul de proprietate. Motivul: Primăria Colți a angajat un topometrist care să identifice pădurea cu pricina, dar expertul nu a reușit, pentru că a găsit erori.
În acest an a scris din nou către Avocatul Poporului, care s-a adresat Primăriei Colți.
Se teme că va muri și nu va recupera pădurea
Bărbatul este nemulțumit de birocrația și lentoarea cu care avansează lucrurile. Acesta se teme că va muri și nu va vedea recuperată pădurea.
Răspuns încă nu am. Aștept ca primăria să trimită către Avocatul Poporului, care apoi să îmi trimită și mie răspuns. Între timp, din 2017 am plătit taxe, în jur de 500 de lei pentru 4,5 hectare de pădure, plus paza. Mă apropii de 70 de ani și nu cred că mai pot să o duc.
Alexandru Scutaru:
Furturi ilegale
Acesta spune că vrea să vândă pădurea, dar între timp, nefiind împroprietărit, aceasta se împuținează văzând cu ochii din cauza furturilor ilegale.
„Mi se pare bătaie de joc. Dacă îmi dădea atunci, în 2010-2012, puteam să-l vând. Luam și eu ceva pe el. Acolo se duce fiecare cu căruțe, cu tractorul, s-a tăiat ilegal lemn. Nu mai este ce a fost acolo. Nemulțumirea mea e către toți. Trec anii, se duc, nu pot lăsa așa”, povestește Alexandru Scutaru.
Primarul promite rezolvare
Contactat de către Libertatea, Gheorghe Ștefan – primarul comunei Colți – a explicat problema pădurii „negăsite”.
„Eu sunt noul primar, dar știu problema. A fost angajat un topometrist și efectiv nu se vedea terenul. Schița are 7-8 ani, topometristul angajat în acel an (noiembrie 2019 – n.r.) nu a reușit pur și simplu să identifice punctele de delimitare ale terenului”, a explicat edilul.
Primarul promite însă că va rezolva problema.
Trebuie să angajăm un nou topometrist ca să facem identificarea granițelor terenului. Numai așa putem face documentația pentru titlul de proprietate, de unde până unde se întinde. Fostul primar nu prea s-a ocupat de treabă. Anul ăsta sigur rezolvăm. Trebuie să termin cu asfaltările și rezolvăm. Noi facem documentația, apoi Prefectura și Cadastrul se ocupă.
Gheorghe Ștefan, primarul comunei Colți:
Potrivit legii, titlurile de proprietate trebuie semnate de prefect, la propunerea comisiilor comunale, orășenești sau municipale.
Dar Scutaru nu mai crede în promisiuni. „De zece ani mi se spune același lucru. Nu am încredere. Amânarea este cea mai perfidă formă de refuz”, punctează acesta.
Luni se va duce la primărie pentru a relua demersurile.
Multe alte cazuri similare
Cazul său este departe de a fi singular în România, iar multe dintre acestea au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Conform unui studiu realizat de Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP) România, în 2020, CEDO a obligat România să plătească despăgubiri mult mai mari decât în ultimii zece ani la un loc, scria Ziarul Financiar în 30 decembrie.
Despăgubirile totale se ridică la 34,7 milioane de euro. Potrivit statisticilor, peste 97% din sume, adică 33,8 milioane de euro, au fost atribuite în dosare privind nerespectarea dreptului de proprietate.
Potrivit asociației, numai în București existau peste 20.000 de notificări pentru retrocedare sau despăgubire în luna octombrie a anului trecut.
Foto ilustrativ: 123rf
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro