Tudor Ghiţă este de mai bine de patru ani preot ortodox în Irlanda. Slujitorul Domnului a ales să plece peste hotare din cauza faptului că nu şi-a găsit în ţară o parohie şi trăia aici doar dintr-un salariu mizer, pe care îl obţinea ca profesor de religie la o şcoală generală din oraşul natal. Câmpulungeanul a absolvit Facultatea de Teologie din Alba Iulia, iar după finalizarea studiilor a purtat o discuţie cu ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în care şi-a exprimat dorinţa de a sluji într-o biserică în Bucovina.
A lucrat în construcţii
Numai că numărul mare de cereri înregistrate la instituţia bisericească l-a făcut să înţeleagă că nu va găsi într-un timp scurt un loc într-o parorhie din judeţ. Aşa că, tânărul a fost nevoit să accepte postul de cadru didactic în oraşul natal, iar la câţiva ani, a decis să plece în Irlanda. Iniţial, preotul şi-a găsit un loc de muncă în domeniul construcţiilor.
Enoriaşi de mai multe naţionalităţi
În anul 2007, Tudor Ghiţă a fost trimis să slujească la Biserica Ortodoxă „Înălţarea Sfintei Cruci” din Dublin. Era prima treaptă de a oficia slujbe religioase într-un lăcaş de cult, aceea de a fi diacon. Doi ani mai târziu a început să oficieze toate ritualurile religioase la Biserica „Sf. Nicolae” din Galway. Între timp, câmpulungeanul s-a căsătorit şi este tatăl unui copilaş.
Hirotonit ca preot în Irlanda, câmpulungeanul crede că nu contează ţara unde slujeşti, ci important este să fii acolo unde credincioşii au nevoie de tine. „Alături de românii care vin la biserică, mai ajung georgieni şi ruşi, care sunt ortodocşi ca şi noi, dar şi un sârb de origine americană. Cei mai mulţi sunt tineri, ceea ce mă mulţumşete şi pe mine ca român şi ca preot. {i mă surprinde plăcut că generaţia tînără de români care au fost şcoliţi în timpul ceauşismului, în timpul comunismului, pot fi atît de ataşaţi de biserică””, ne-a spus preotul din Galway.
Sprijin pe pământ străin
Biserica românilor din Irlanda îi sprijină pe toţi cei sosiţi pe pământ străin. „Sîntem aplecaţi către toţi care vin cu toată dragostea şi toată înţelegerea noastră. Bineînţeles că resursele noastre materiale sunt extrem de limitate. Oamenii au nevoie de un cuvânt bun, o vorbă bună pe care nu au unde să-l audă, un sfat, o direcţie în viaţă, mai ales că cei mai mulţi dintre ei sunt tineri şi foarte tineri. Şi atunci facem ce putem pentru ei. De la anunţarea de locuri de cazare sau locuri de muncă, la îndrumări şi sfaturi”, a mai declarat Tudor Ghiţă.