ComenteazăUn proiect de lege depus în Parlament riscă să aibă consecințe dezastruoase atât în economie, cât și asupra consumatorilor.
Potrivit documentului, Codul Fiscal ar urma să fie modificat astfel încât să scoată de pe piață intermediarii de pe piața produselor energetice, fiind vizați în special carburanții.
Dacă măsura va fi aprobată, peste 900 de companii își vor înceta activitatea.
Acestea alimentează în special companii din agricultură, dar și transporturi și construcții, plus o serie de benzinării independente. Concomitent, mai multe autorități locale și centrale cumpără carburanți de la angrosiști.
Ce prevede proiectul
În expunerea de motive a proiectului se precizează că au fost descoperite cazuri în care marfa trecea prin șase intermediari, iar unul dintre aceștia creștea subit prețul. Ulterior, firma care creștea prețul intra în faliment sau își schimba administratorii și acționarii.
De asemenea, în nota de fundamentare se menționează că o serie de cetățeni italieni au făcut tranzacții de produse energetice, iar apoi și-au „fabricat” documente prin tranzacții de tip carusel.
Proiectul a fost depus de un grup de parlamentari de la PSD și PMP, între care se regăsesc Alfred Simonis – liderul deputaților PSD, dar și Florin Iordache (PSD) și Marian Cucșa – fost ALDE, actual independent, și Sebastian Costin Moise (PMP).
În documente mai apărea inițial și Florin Roman, liderul deputaților PNL, dar acesta și-a retras semnătura și a declarat pentru Libertatea că nici el, nici PNL, nu susțin proiectul.
Inițiatorii spun că luptă cu evaziunea
Inițiatorii acestuia spun că prin obligarea angrosiștilor să dețină depozite proprii, lupta cu evaziunea va fi mai eficientă.
Conform notei de fundamentare, intermediarii fac anual tranzacții de sute de milioane de euro cu păcură și motorină, iar acestea sunt suspecte.
Acest fapt este întărit și de faptul că aceste operațiuni nu au un caracter cu fundament economic și logic, în sensul în care mari antrepozite fiscale/dealeri de carburanți din Italia preferă să achiziționeze, și să achite în avans, produsele energetice de la societăți nou-înființate din România și nu achiziționează direct de la producători/comercianți consacrați din Italia, Slovenia, Croația.
În nota de fundamentare a proiectului se precizează:
Consiliul Concurenței: Reducerea competiției duce la prețuri mari
Consiliul Concurenței nu susține proiectul și avertizează că efectele negative ar puta fi mai mari decât beneficiile. La final, clienții ar putea plăti prețuri mai mari.
Instituția condusă de Bogdan Chirițoiu subliniază, într-o adresă intrată în posesia Libertatea, că realizarea de depozite presupune cheltuieli mari, astfel că o parte dintre angrosiști și-ar putea sista activitatea.
Ca urmare, în condițiile reducerii numărului de companii active pe segmentul comercializării angro de produse petroliere, există riscul consolidării poziţiei importante a companiilor care deţin şi operează în prezent depozite de produse petroliere. Concentrarea ofertei la nivelul unui număr redus de companii poate genera o creştere a preţurilor pe palierul de comercializare angro şi, implicit, a preţurilor la consumatorii finali.
Consiliul Concurenței:
Cum arată acum piața
În acest moment, piața de carburanți este împărțită pe mai multe niveluri. Prima verigă din lanț o constituie producătorii (Petrom, Rompetrol, Lukoil) și marii importatori de carburanți (MOL și Gazprom), care au benzinării proprii.
Pe lângă aceștia, mai există o serie de companii care au depozite proprii, precum Oscar Downstream și Unicom în cazul motorinei, iar la gaz petrolier lichefiat (GPL) există ButanGas, GasPeco și Bulrom.
Angrosiștii cumpără de la producători și importatori și revând mai departe clienților finali, care sunt alte firme, nu persoane fizice. Este vorba de societăți din agricultură, construcții, transporturi și mici benzinării.
Experții avertizează cu privire la efecte
Specialiștii consultați de Libertatea avertizează și ei asupra efectelor nedorite ale efectelor.
Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul Finanțelor în anul 2016, spune că nota de fundamentare a proiectului prezintă informații false.
Acesta a făcut și un calcul: 97% dintre taxe (accize și TVA) sunt deja plătite de producători atunci când carburanții sunt scoși din depozite.
Intermediarii au marje de profit între 1% și 3%, astfel că vor plăti doar TVA și doar pe diferență. La accize aceștia sunt scutiți.
Conform calculelor sale, la un litru de motorină cu prețul de 4,5 lei, taxele sunt 2,24 lei. Din această sumă, accizele plătite de producători sunt 1,52 lei, iar TVA-ul la producător este de 0,7 lei.
Angrosiștii au de plătit doar 0,02 lei pe litru, din TVA.
Probabil niște băieți s-au gândit că acum lumea nu este atentă.
Gabriel Biriș:
Petroliștii nu susțin legea
Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP) nu susține proiectul și spune că, dacă acesta va fi votat de Parlament, va duce la o restrângere a pieței la doar patru producători și câțiva importatori, fiind eliminați „competitorii incomozi”. Aceștia spun că numărul companiilor care vor mai funcționa pe piață va scădea de la peste 900 la sub 50.
Din ADPP fac parte companii ca Tinmar Energy, Unicom Holding, Artoil, JT Grup, Romtank, MediaRom Grup și Votrom.
De asemenea, și Asociația Română a Petrolului (ARP) contestă proiectul de lege. Din aceasta fac parte Petrom, Rompetrol, Gazprom și MOL. Petroliștii nu vor să fie asaltați de mii de firme mici și preferă să vândă angrosiștilor.
Petroliștii avertizează că proiectul va duce la imposibilitatea folosirii cardurilor de combustibil.
Mai mult, petroliștii spun că vor fi afectate direct autoritățile din domeniul securității naționale, companiile de transport public și autoritățile locale și centrale. Acestea cumpără carburanți de la angrosiști prin intermediul licitațiilor publice.
Istoria proiectului
Aceasta esta a patra încercare de acest gen din ultimii ani. A cincea, dacă luăm în considerare și o încercare eșuată de modificare a Codului Fiscal prin OUG.
Un prim proiect a fost introdus în 2016, printr-un ordin al ANAF. Acesta a fost corectat, apoi, printr-un alt ordin, și a devenit inofensiv.
În 2018, Fiscul a venit cu alt ordin pentru restrângerea activității. Companiile afectate au atacat ordinul în justiție, iar instanțele au constatat că acesta este ilegal, pentru că adaugă la lege.
A treia încercare a venit tot în 2018, când Fiscul a retras precedentul ordin, dar a dat un altul cu conținut similar. Și acesta a fost suspendat în justiție.
O altă încercare a avut loc în toamna anului 2018, când s-a dorit modificarea Codului Fiscal prin Ordonanță de Urgență.
Proiectul de lege are avize negative atât de la Comisia Economică, Industrii și Servici, cât și de la Comisia pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale.
Miercuri, acesta a fost respins de Senat și a fost trimis la Camera Deputaților.