Un punct de cotitură: de ce a ajuns China să reprezinte „o provocare” pentru NATO

Ambițiile militare crescânde ale Chinei reprezintă o provocare pe care NATO trebuie să o abordeze, a anunțat ieri declarația finală a summitului de la Bruxelles – prima dată când Alianța Nord-Atlantică face referire la ambițiile Beijingului într-un mod atât de confruntațional.

Abordarea provocării chineze reprezintă un moment de cotitură pentru NATO, o instituție al cărei principal scop este protejarea Europei și a Americii de Nord, și subliniază îngrijorarea cu care aliații – sau cel puțin unii aliați – încep să vadă expansiunea Chinei dintr-o putere regională într-un actor major cu influență pe plan internațional, scrie New York Times.

Declarația finală vine să o completeze pe cea emisă duminică de liderii strânși la summitul G7, care au căzut de acord să coopereze pentru a contracara influența economică a Beijingului.

Ce spune declarația finală a summitului

În comunicatul ale cărui cuvinte au fost negociate de cei 30 de membri ai Alianței, exprimarea cu privire la China este precaută.

În vreme ce Rusia este catalogată drept „o amenințare” la adresa Alianței, China reprezintă „o provocare”. De altfel, comunicatul face nu mai puțin de 62 de referiri la Rusia și doar 10 la China.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

„Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianţei”, concluzionează comunicatul final al summitului, care mai notează că „China îşi extinde rapid arsenalul nuclear”, este „opacă în implementarea modernizării sale militare” şi „cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciţii ruse în zona euro-atlantică”.

„Rămânem preocupaţi de lipsa frecventă de transparenţă a Chinei şi de utilizarea dezinformării. Solicităm Chinei să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să acţioneze responsabil în sistemul internaţional, inclusiv în domeniile spaţial, cibernetic şi maritim, în concordanţă cu rolul său de putere majoră”, scriu aliaţii.

Comunicatul enumeră între provocări „influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei”, asigurând că aliaţii vor „interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei”, precum şi „ameninţări cibernetice şi hibride, alte ameninţări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenţionată a tehnologiilor emergente şi a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate”.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Cum se justifică noua abordare a NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China are acum al doilea buget militar după SUA și cea mai mare flotă din lume. Beijingul își consolidează arsenalul nuclear și dezvoltă rachete și nave tot mai sofisticate.

„China nu este adversarul nostru, dar balanța puterii se schimbă”, a spus, luni, Stoltenberg. „Iar China se apropie de noi. Îi vedem în spaţiul cibernetic. Vedem China în Africa, dar şi cum investeşte masiv în infrastructura noastră esenţială”, a spus el.

În ultimii ani, China și-a trimis navele în Marea Mediterană și în Arctica, a derulat manevre militare cu Rusia în apropiere de spațiul NATO, a construit baze în Africa și deține deja infrastructură în Europa, inclusiv portul Pireu, din Grecia.

Armata Chinei este, de asemenea, acuzată că a atacat informatic calculatoare pentru a sustrage secrete industriale și militare din întreaga lume și că s-a angajat în operațiuni de dezinformare în țări NATO.

Unii aliați se tem acum că prin intermediul rețelelor 5G pe care vrea să le instaleze în Africa, Orientul Mijlociu sau Europa, Huawei, gigantul telecom chinez, ar putea controla infrastructura de comunicații.

Viziunea SUA, împărtășită parțial de aliații europeni

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Prima referire minoră la China într-o declarație a NATO, nu un comunicat final, a avut loc la summitul din Londra, din 2019. Din acel moment, îngrijorările au crescut.

De fapt, scrie Washington Post, până acum câțiva ani, discuțiile cu privire la China erau aproape inexistente. Chiar ridicarea subiectului în cadrul NATO era tabu, unii membri temându-se că acest lucru ar putea împinge relațiile cu Beijingul într-un soi de Război Rece.

Washingtonul este cel care a adoptat o poziție tot mai vehementă împotriva Chinei. Mai întâi, Donald Trump a împins organizația să fie mai confruntațională. Acum, Biden a continuat aceste eforturi și chiar le-a accelerat.

Nu toate țările sunt de acord cu această abordare. Unele, precum Ungaria, au relații prietenești cu Beijingul și doresc să atragă investiții chineze.

Altele, precum Germania sau alte mari puteri europene, se află undeva la mijloc și consideră că există un echilibru între nevoia de a colabora cu Beijingul pe teme precum schimbările climatice și nevoia de a-i controla ambițiile globale.

Alții, scrie Washington Post, se tem că o concentrare pe problema chineză ar putea distrage atenția Alianței de la principala sa misiune, aceea de a proteja statele membre de Rusia.

Mai multe state, inclusiv România, se alăturaseră deja poziției SUA față de rolul companiei Huwaei în infrastructura de telecomunicații. Zilele trecute, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea 5G, care ar putea bloca accesul Huwaei la licitațiile pentru echipamentele 5G din România.

Răspunsul Chinei

Beijingul a acuzat marţi NATO că exagerează „teoria ameninţării chineze”.

Într-un comunicat, Ambasada Chinei pe lângă UE a acuzat NATO că dă dovadă de o „mentalitate de război rece” şi că încearcă să „creeze artificial confruntări”.

Potrivit ambasadei chineze, expresia „provocare sistemică” „calomniază dezvoltarea paşnică” a ţării, care dispune de 20 de ori mai puţine focoase nucleare decât membrii NATO.

China este întotdeauna angajată în favoarea unei dezvoltări paşnice, a scris ambasada chineză. „Nu reprezentăm o provocare sistemică pentru nimeni, dar dacă cineva va dori să reprezinte o provocare sistemică pentru noi, nu vom rămâne indiferenţi”, a continuat misiunea chineză la UE, potrivit Reuters.

Urmărește-ne pe Google News