Un refugiat rămâne departe de casă în jur de cinci ani. În ce condiții se vor întoarce ucrainenii acasă după terminarea războiului?

Din cauza invaziei ruse în Ucraina, peste 4,3 milioane de oameni au fugit în țările vecine, precum România, Polonia și Republica Moldova. Alte 6,5 milioane și-au lăsat în urmă casele și au plecat în alte orașe din Ucraina, în speranța că acolo vor fi în siguranță.

„Ucraina și Rusia continuă să poarte discuții și negocieri de pace, chiar și în ciuda masacrului de la Bucha, dar nu există nicio garanție că milioanele de ucraineni refugiați vor vrea să se întoarcă acasă, odată ce războiul se va termina”, spune cercetătoarea, în editorialul său.

Sandra Joireman este și realizatoarea unui studiu despre migrația în timpul conflictelor.

Durata conflictului determină decizia de a rămâne sau a pleca

Dintre toți factorii care influențează decizia unui refugiat de a se întoarce acasă, timpul este, probabil, cel mai important. Cu cât situația de conflict este mai lungă, cu atât numărul celor care se vor întoarce va fi mai mic, arată cercetarea lui Joireman. Generațiile crescute de părinții și bunicii plecați din cauza războiului nu vor vrea să se întoarcă.

Așadar, cu cât conflictul din Ucraina se va încheia mai repede, cu atât vor exista mai multe șanse ca refugiații să plece înapoi.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

„Cu timpul, oamenii care au fugit de-acasă din cauza conflictului se adaptează la noile condiții din țara-gazdă, își fac prieteni, poate se angajează. În țările cu foarte mulți refugiați, precum Bangladesh, refugiații din Myanmar sunt obligați să trăiască în tabere și nu au voie să muncească. Nu e cazul ucrainenilor, pentru că în Uniunea Europeană, beneficiază de un statut special care le permite să lucreze, să meargă la școală și să primească îngrijire medicală”, explică Joireman.

Oamenii în vârstă, mai atașați de casă

Vârsta și atașamentul de casă influențează, de asemenea, dorința unei persoane de a se întoarce în țara natală, mai spune cercetătoarea. Persoanele în vârstă tind să prefere asta.

Un studiu recent la care au participat refugiați plecați din Sri Lanka în India din cauza războiului civil încheiat în 2009, când erau copii, arată că aceștia preferă să rămână în țara care i-a primit. Tinerii de azi spun și că nu vor să mai fie etichetați drept refugiați, pentru a se putea integra mai ușor.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Violența la care au fost supuși oamenii în țara lor le diminuează unora dorința de a se întoarce acasă. Dar e diferit pentru cei care sunt foarte atașați de țara și locuința lor, mai explică Sandra Joireman.

Aceste teorii se aplică uneori și în situația dezastrelor naturale. După uraganul Katrina, spre exemplu, dintre cei care au fost forțați să plece din New Orleans în 2005, doar jumătate dintre rezidenții cu vârste sub 40 de ani s-au mai întors în oraș. În schimb, două treimi dintre cei de peste 40 de ani au revenit acasă.

Nu se vor întoarce dacă nu au unde

Ca ucrainenii să se întoarcă în țară trebuie, în primul rând, să aibă unde să se întoarcă, atrage atenția profesoara.

Reconstruirea caselor, returnarea proprietății ocupate de alții, oferirea de compensații pentru cele pierdute în timpul războiului sunt esențiale pentru a-i încuraja pe oameni să revină acasă.

Sandra Joireman:

„De asta se ocupă, de regulă, guvernul instituit după conflict sau organizațiile internaționale precum Banca Mondială și ONU. Oamenii au nevoie de case și tind să rămână, de fapt, în locurile în care s-au refugiat în timpul războiului dacă nu au nicio casă la care să se întoarcă”, spune Joireman.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Ucrainenii și rușii nu se vor înțelege niciodată ca înainte

Doi factori importanți sunt și politicul și economicul. „Nu este doar despre pace”, punctează cercetătoarea în articol său din The Conversation.

De exemplu, aproape 5,7 milioane de refugiați sirieni au preferat să nu revină în țară, chiar și la 11 ani după încheierea războiului. Nu este încă sigur pentru ei să se întoarcă, pentru că încă au loc răpiri, crime și oamenii sunt torturați, iar situația economică din Siria este, de asemenea, foarte proastă.

Sandra Joireman e însă de părere că, chiar dacă Rusia își va retrage toate forțele din Ucraina, lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel în ceea ce privește relația dintre rușii care locuiau în Ucraina și ucraineni.

Violențele rușilor din Ucraina au schimbat vaga divizare dintre ruși și ucraineni într-o linie foarte clară. Este puțin probabil ca această existență în pace și liniște a celor două grupuri din Ucraina să mai fie la fel.

Sandra Joireman:

„Probabil că rușii etnici care trăiau în Ucraina nu se vor întoarce acolo după război”, mai spune cercetătoarea.

Urmărește-ne pe Google News