Cuprins:
Bac românesc vs Bac american
Tinu Bosînceanu spune că în SUA importantă este gândirea critică, pe când în țara noastră încă se pune accent pe învățatul pe de rost.
„Americanii pun foarte mult accent pe gândire critică, ceea ce e o diferență mare față de România. Și atunci gândirea critică este exact abilitatea de a gândi cu forțele proprii versus a învățat pe de rost.
Spre deosebire de Bac-ul românesc, care e foarte mult despre reproducere și învățare pe de rost sau învățare de algoritmi specifici, la Bac-ul american, numit SAT, ei îți dau toate formulele.”, explică absolventul de Harvard.
Astfel, americanii testează gândirea critică a liceenilor, nu capacitatea de a memora.
„Se susține la Engleză și Matematică. Matematica nu e complicată, dar îți pun întrebări care te fac să gândești. La engleză nu este vorba despre limba engleză propriu-zisă, ci despre înțelegerea textului. Iar textele pot proveni din artă, științe, jurnalism ș.a.m.d.
Și întrebările testează cât de bine ai înțeles noțiunile cheie din text. Și la matematică examenul e cu noțiuni ușoare, cu materie până în clasa a IX-a, a X-a, doar că trebuie să faci problemele foarte repede și să ai foarte mare grijă la detalii”, a mai spus Tinu Bosînceanu.
Inspirat de colegii de liceu
Tinu Bosînceanu, fost olimpic la matematică, a povestit și cum a ajuns să studieze la una dintre cele mai vechi și mai prestigioase universități din SUA.
Harvard University ocupă locul patru în topul internațional QS World University Rankings. România are doar două universități în primele 1.000 din lume: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locurile 781-790) și Universitatea din București (locurile 801-850).
„Eu sunt din Suceava și în clasa a VIII–a am reușit să obțin o bursă de studiu în București, la un liceu privat care oferea burse pentru elevi olimpici la științe.”, povestește tânărul.
Acolo a întâlnit mulți alți elevi care se pregăteau pentru a studia în străinătate, la facultăți de top.
„Și aici e ceva important de menționat: puterea exemplelor este foarte mare și asta încercăm și noi să facem prin mentorii noștri, care sunt doar cu câțiva ani înaintea elevilor și care au avut succes pe aceeași rută pe care vor ei să o urmeze.”, spune Tinu Bosînceanu.
Inspirat de colegii mai mari de liceu, fostul olimpic la matematică s-a străduit să își depășească limitele.
„Am avut mereu curiozitatea asta de a mă duce peste linia orizontului. Așa că din clasa a XI-a am încercat din răsputeri să ajung acolo. Chiar a fost unul dintre cele mai productive proiecte ale mele. A fost un proiect în care am simțit că sunt foarte motivat intrinsec.
Nu mă forța nimeni, nu mă bătea nimeni la cap. Și am început să fac lucruri în plus. Pe lângă olimpiade, am descoperit Parlamentul European al Tinerilor, organizație europeană care simulează Parlamentul European, pentru elevi de liceu.”, adaugă absolventul universității din SUA.
Acolo, s-a calificat la etapa națională și a devenit ambasador al României la două etape internaționale ale Parlamentului European al Tinerilor, la Stockholm și Bruxelles.
Pregătirea pentru admiterea la Harvard
Apoi a început pregătirea pentru examene.
„În SUA ai nevoie de un examen, numit SAT. Am lucrat foarte mult pentru acesta. Eu eram, în general, destul de relaxat cu învățătura. La examenul acela, însă, cred că a fost prima oară când am muncit cu adevărat mult.
Toată vara am muncit, am lucrat toate cărțile care existau pentru examenul respectiv și după aia m-am gândit și ce să fac în plus. Adică îmi doream foarte mult asta și știam că e o competiție foarte mare.”, completează Tinu.
El a încercat și să găsească lucruri care să-l diferențieze de alți studenți.
„Cânt la tobe de când eram mic și mi-a venit ideea de cânta și la chitară și să învăț un pic de bas și am înregistrat o piesă de Michael Jackson la toate instrumentele și m-am filmat. Alergam mereu.
Între pregătirile la matematică, mă duceam la studio. În clasa a XI-a, a fost foarte multă muncă și în final am fost admis.”, adaugă acesta.
Tinu a aplicat la 5 facultăți din Marea Britanie și la 20 în America. A fost admis la toate universitășile din UK, „inclusiv la Cambridge”.
„În SUA am intrat la cinci facultăți și m-am dus la Harvard pentru că era visul meu să văd ce înseamnă o educație de tip liberal arts, cum e în America, în care poți să studiezi mai multe lucruri, nu trebuie să te canalizezi pe unul singur din start.
Și pentru că mi-au dat această bursă de ajutor financiar, aceasta este o particularitate foarte faină a facultăților din Statele Unite, că dacă ești admis, atunci 80 dintre ele au ceea ce se numește bursă de ajutor financiar.
Și dacă ești admis, în funcție de venitul familiei, ei îți oferă o bursă astfel încât să-ți permiți să mergi acolo.”, concluzionează absolventul de Harvard.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro