Comentează“Eu nu am crescut cu desene animate americane, ci cu poveşti şi basme ruseşti, şi cred că acest lucru a contat enorm pentru cariera mea de om de animaţie de mai târziu”, a recunoscut regizorul şi animatorul Bădică pentru animationmagazine.ro.
După 15 ani petrecuţi în studiourile Animafilm, Mihail Bădică a refuzat să îngroaşe rândurile informatorilor Securităţii şi a fugit în Danemarca, unde a obţinut azil politic în 1985. Mărturiseşte că i-a fost greu să treacă de la viaţa de animator recunoscut şi respectat în România la cea de refugiat politic anonim:
“Noul meu act de identitate era o hârtie albastră pe care era înscris un paragraf din Convenţia de la Geneva cu privire la refugiaţii politici. Însă după nici trei luni petrecute într-un fel de lagăr am început deja să lucrez”.
Mihail Bădică a câştigat primii bani din reclame: “S-a dus vestea că a venit un animator român în Copenhaga. Producătorii de reclame au început să mă angajeze. Am animat prăjiturele, brânză topită, banane, pâine, broccoli… Am lucrat şi pentru cunoscutul regizor Lars von Trier”.
Bădică a reuşit apoi să facă şi ceea ce ştia mai bine: filme de animaţie, filme experimentale sau filme de păpuşi de lungmetraj, pentru care a fost premiat de mai multe ori de Institutul danez de film. Atât în România, cât şi în Danemarca e considerat expert în mânuirea păpuşilor şi în crearea eroilor din plastilină.
Predă la şcoli renumite de animaţie
Românul, considerat primul animator profesionist de păpuşi din ţara nordică, predă în prezent în cele mai importante şcoli de animaţie din Danemarca, Franţa, Norvegia, Suedia şi SUA. “Am mereu satisfacţii. E plăcut să-ţi revezi studenţii pe la festivaluri, luând premii”, spune regizorul, care păstrează şi astăzi obiceiul de a-şi începe ziua de lucru cu o cafea preparată la ibric, ca acasă, în România.