Mario, așa cum îl cunoștea toată lumea, a murit chiar de Sf. Ion, pe 7 ianuarie. Românul avea 52 de ani și a murit de hipotermie severă în cartierul Carignano, în centrul Genovei, chircit într-o cutie de carton, lângă o stație de autobuz, în frigul nopții de iarnă.
Salvatorii Genova Soccorso, avertizați de un șofer de taxi, reușiseră inițial să-l resusciteze pe bărbat, hipotermia severă, diagnosticată imediat de medicii care au intervenit, a fost totuși letală și românul a murit la scurt timp după ce a ajuns la spital.
Fost șofer de TIR rămas fără serviciu, a ales strada
Povestea românului a fost spusă de asociația Comunitatea Sant’Egidio, ai cărei membri, cu sutele, s-au rugat pentru el. De aproximativ zece ani dormea în zona Piccapietra, în inima orașului, în fața unor prestigioase companii și sedii de birouri.
Fusese șofer de camion, dar, după ce și-a pierdut slujba, a început să se plimbe prin Italia. Mario a trezit o simpatie instinctivă și cordială. Mulți dintre oamenii care nu au o casă în Genova i-au căutat compania: nu avea nimic, dar știa și lua în serios arta prieteniei.
Comunitatea Sant’Egidio a înțeles mai bine, alături de el, ce înseamnă să ai grijă: „De multe ori seara l-am căutat, l-am ajutat, i-am dat mâncare și am pus pături pe el, conversând și glumind. De mai multe ori prietenii lui din Sant’Egidio l-au însoțit la spital și uneori l-au dus în casele lor, pentru a-l ajuta să se spele și să se radă”, scrie site-ul oficial al Comunității.
Născut în România, fost șofer de camion în Genova timp de un deceniu, era neînduplecat. Unul dintre cei care locuiesc pe stradă și nu vor să știe despre structuri sau centre de primire. Și chiar dacă temperatura a scăzut sub nivelul de îngheț, el a ales să stea afară.
„Țigări și puțin vin ca să pot învinge frigul”, le-a spus el zâmbind voluntarilor care aproape l-au rugat să accepte un pat într-un adăpost. Nu i-au dat vin, dar căldura prieteniei nu a lipsit niciodată.
Duminică seară, sute de oameni l-au omagiat cu tristețe pe Mario, prietenul lor fără casă, dar cu un suflet uriaș, care a murit singur.
25 de identități în baza de date a carabinierilor
În cursul identificărilor la care fusese supus de-a lungul timpului de către carabinieri, românul a dat 25 de nume diferite și 25 de date și locuri de naștere. Carabinierii au încercat să-i caute identitatea prin amprente, dar numeroasele aliasuri furnizate de fiecare dată când a fost identificat au fost găsite în baza de date.
Chiar și așa, cu identitatea neclară, duminică seară s-a spus o rugăciune în Piazza Piccapietra, de către vicarul Mons. Nicolò Anselmi și câteva sute de oameni: cei care l-au cunoscut, cei care l-au iubit, cei care s-au simțit loviți de asprimea vieții săracilor: „Moartea lui Mario necesită de la fiecare un nou efort de pasiune și imaginație pentru a construi noi căi de primire și ajutor, pentru a nu lăsa pe nimeni singur în fața frigului și a sărăciei”.
Potrivit comunității Sant’Egidio din Genova, care urmărește cu mare atenție situația persoanelor fără adăpost, în acest moment există aproximativ patruzeci de oameni care trăiesc pe stradă în oraș: unii refuză să-și părăsească paturile improvizate, alții așteaptă un loc în adăposturi.
Din cauza scăderii temperaturilor, municipalitatea și asociațiile cresc numărul paturilor disponibile, dar pandemia, cu obligația de a supune fiecare oaspete unui test înainte de admitere, prelungește timpul de alocare a paturilor.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro