Un roman realizeaza tablouri din panza de paianjen

Ultima sa lucrare, intitulata „Bricul Mircea”, va fi expusa, in premiera, impreuna cu celelalte opere inedite ale sale, in parcul din centrul orasului, cu prilejul celei de-a treia editii a festivalului „Zilele Mediasului”, ce se va desfasura in intervalul 6-8 septembrie.
Aceasta din urma lucrare avand dimensiuni impresionante (doi metri lungime si un metru latime) a fost finalizata de artist abia zilele trecute, dupa aproape doi ani de munca asidua. Trebuie spus ca „materia prima” a nonconformistului autor de tablouri este furnizata de „crescatoria” de aproape o suta de paianjeni amenajata intr-un cotet din curtea casei. Pentru a putea produce panza in cantitatea si de calitatea dorita, artistul plastic isi hraneste arahnidele cu muste vii si cu albinele provenite de la stupina unui amic. Pe langa faptul ca este extrem de migaloasa. „recoltarea” panzei de paianjen este o activitate foarte periculoasa, septuagenarul artist fiind in doua randuri pe punctul de a-si pierde viata, dupa ce, de tot atatea ori, a facut tetanos in urma muscaturilor imprevizibilelor arahnide „deranjate” in timpul… lucrului. Dar altfel, Emil Muresan sustine ca paianjenii sunt insecte pasnice, devenind agresive doar pe timp ploios sau in crepuscul, atunci cand incep sa-si teasa panza.
Personajele de basm precum „Scufita rosie”, „Alba ca zapada” sau „Punguta cu doi bani”, dar si ambarcatiunile ori lumea mirifica a pasarilor reprezinta principalele tematici ale lucrarilor lui Emil Muresan. Chiar daca se considera sculptor prin excelenta, septuagenarul artist spune ca ideea de a realiza tablouri i-a venit in urma cu vreo trei-patru ani, cand a folosit ca materie prima nu vopselele, ci frunzele si florile presate.
Pentru un tablou de format A4, din panza de paianjen, artistul lucreaza acum, in medie, cam 24 de ore. Opera se realizeaza dupa „recoltarea”… materiei prime si aplicarea ei pe hartie cu acul si penseta, cu ajutorul unui adeziv special. Bineinteles, in functie de cerintele lucrarii, panza de paianjen este in prealabil selectata, alegandu-se fie una rara si transparenta, fie o alta deasa si compacta. Chiar daca, deocamdata, spune ca a renuntat la sculptura, fie din cauza lipsei materiei prime (piatra, marmura, caolin), fie a preturilor ridicate de desfacere, Emil Muresan nu ascunde faptul ca si pe acest „taram” a realizat o lucrare, probabil unicat in Romania. Intitulata „Supliciu”, statueta infatiseaza chipul unui dac.

Urmărește-ne pe Google News