Un sat olandez a fost luat cu asalt de căutătorii de aur, după ce a fost făcută publică harta unei posibile comori ascunse de naziști

Totul a început după ce Arhivele Naționale Olandeze au publicat, recent, o hartă despre care vânătorii de comori cred că indică locul unde soldații germani au îngropat cutii de muniție pline cu diamante, rubine, aur și argint. Harta veche, dezvăluită după o perioadă de confidențialitate de 75 de ani, este desenată de mână și conține un X roșu pentru a marca locul unde se găsesc presupusele bogății.

Harta declasificată arătă că în satul Ommeren, din provincia estică Gelderland, se află comoara. Satul și semnul roșu erau în apropierea liniei de front a aliaților în timpul Operațiunii Market Garden din 1944, o încercare a aviației de a crea o rută terestră în nordul Germaniei.

Documentele declasificate din arhivă includ mărturia unui soldat german, care a declarat că o bancă din orașul Arnhem, situat la 40 km de Ommeren, a fost lovită de o bombă în august 1944, împrăștiind conținutul seifului – bijuterii, monede, pietre prețioase și ceasuri de aur.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Trei sau patru soldați germani de ocupație au pus mâna pe tot ce au putut, a spus el, și și-au ascuns prada în cutii de muniție și pachete de pâine – cele mai sigure containere pe care le aveau la îndemână. Mai târziu, în ultimele săptămâni ale războiului, invadatorii germani s-au retras, iar acela ar fi fost momentul când soldații au decis să îngroape comoara.

După război, un institut olandez înființat pentru a găsi bunurile expropriate de naziști a dat peste povestea tânărului parașutist german, identificat ca fiind Helmut Sonder. Acesta a oferit o relatare de martor ocular și a schițat harta, devenită acum celebră.

Se crede că potențialul tezaur este atât de valoros încât, înainte ca harta să fie făcută publică, statul olandez a făcut mai multe încercări de a dezgropa comoara.

Localnicii, exasperați de vânătorii de comori

Acum, în tot satul există urme ale unor săpături neautorizate. Echipamente agricole abandonate care probabil au activat detectoarele de metale sunt împrăștiate în jurul gropilor proaspăt săpate pe terenurile agricole și prin păduri.

Toată această agitație din jurul comunității îi nemulțumește pe localnici.

„M-am mutat aici pentru pace și liniște. Acum, întreaga lume știe despre noi”, a spus Sander, un bărbat care își plimba câinele. El povestește că niște oameni i-au bătut la ușă cerându-i indicații ca să ajungă la comoara ascunsă. A văzut chiar și un grup de tineri care săpau.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

„Această zonă este deja bogată în istorie. Vila albă de acolo a fost ocupată de ofițeri naziști. Când ies la iveală noi secrete, asta îi face pe oameni din nou curioși”, adaugă Sander.

Petra van Dee, o rezidentă din Ommeren în vârstă de 42 de ani, e furioasă că Arhivele Naționale Olandeze au făcut publice aceste informații, pentru că acum familia ei se simte vulnerabilă și expusă.

„Nu pot să dorm. Una dintre gropile pe care le-au săpat în grădina mea a ajuns până aici”, a arătat femeia înspre pieptul ei.

Femeia relatează că reporterii au apărut și în fața ferestrei ei, pe terenul care îi aparține, cu microfoane și detectoare de metal. Vecinii ei au fost treziți de străini care purtau lanterne frontale și care, după lăsarea întunericului, au început să sape pe peluzele lor.

„Stați departe de proprietatea altora, nu aveți ce să căutați aici”, le transmite ea vânătorilor de comori.

„Cred că suntem faimoși acum”, spune și Alexander, un localnic care nu are niciun interes să se alăture vânătorii de comori. „Am comoara mea, nu am nevoie de milioane”, adaugă bărbatul, dând din cap către soția și fiica sa.

Arhivele Naționale se scuză: „Nu ne-am așteptat la așa ceva”

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

„Nu ne-am așteptat niciodată la așa ceva”, recunoaște Annet Waalkens, consilier pentru libertatea de informare, de la Arhivele Naționale olandeze, în timp ce deschide dosarul cu dovezi care datează din anii 1940.

Ea dă asigurări că dacă ar fi avut vreo bănuială că o hartă a comorii va capta imaginația publicului și va propulsa Ommeren în lumina reflectoarelor la nivel mondial, personalul instituției ar fi avertizat municipalitatea în avans.

Detectoarele de metale au fost interzise recent în Ommeren, pentru că există un risc real ca săpătorii amatori să lovească grenade, bombe sau mine neexplodate din Al Doilea Război Mondial. Până acum nu au existat incidente, dar au fost date mai multe amenzi, precizează BBC, adăugând că oricine ar găsi aur în zonă ar fi obligat să îl declare și să îl predea autorității locale, care deține terenul.

Cazul amintește de realităților conflictului încheiat acum 78 de ani și care a făcut 50 de milioane de victime, printre care șase milioane de evrei care au fost uciși în Holocaust, mai notează sursa citată.

„Cu fiecare poveste din timpul războiului, vine și tragedia. Iar în acest caz, ne amintim de povestea locuitorilor din orașe precum Arnhem, care au pierdut tot ce aveau, inclusiv obiectele de valoare”, subliniază Annet Waalkens de la Arhivele Naționale.

Documentele din arhive nu conțin nicio mențiune cu privire la cine ar putea fi proprietarii de drept ai valorilor. Cel mai probabil, au fost localnici care au plasat obiectele în banca din Arnhem, dorind să își protejeze averea de naziști.

Arhiviștii olandezi spun că nu au găsit nicio dovadă că parașutistul german care a schițat harta a murit. Prin urmare, presupun că Helmut Sonder – care ar avea acum 98 de ani, conform documentelor – ar putea deține cheia pentru a descoperi comoara.

De ce nu a fost găsită comoara

Nici urmă de comoară până acum, iar specialiștii de la arhivele olandeze au trei posibile explicații: Helmet Sonder a mințit, deși mărturia sa a fost verificată în detaliu și s-a constatat că este credibilă; cineva care locuia în apropiere sau posibil unul dintre soldații germani s-a întors și a recuperat prada înainte ca autoritățile să afle de ea; un angajat al institutului olandez s-a folosit de cunoștințe din interior și s-a întors în secret în zonă între încercările oficiale eșuate de a o găsi.

Doi ofițeri americani, văzuți în apropierea pământului excavat, ar fi putut, de asemenea, să fi plecat cu prada.

După război, anchetatorii au ajuns la concluzia că această comoară merită să fie urmărită, pentru că se estimează că valorează milioane de euro.

Autoritățile olandeze cred că, chiar dacă comoara a existat vreodată, probabil că a dispărut de multă vreme, iar unii săteni susțin că este vorba despre un simplu basm.

Foto principală: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News