Generația Z se regăsește tot mai mult în identitatea bisexuală. Conform studiului, aproape 15% dintre respondenți se situează în afara heterosexualității: 2,8% se identifică drept homosexuali, iar 5,9% ca bisexuali. În rândul tinerilor de 18-24 de ani, procentul bisexualilor crește semnificativ, ajungând la 23,6%, adică aproape unul din patru tineri.
Mai multă libertate
„Acum există mai puțină frică în a recunoaște că ești bisexual. În ultimii ani, am fost surprins plăcut de creșterea numărului de persoane care vorbesc deschis despre bisexualitate”, spune Andy Ortiz, un profesor terapeut de 27 de ani din Madrid.
Pentru mulți tineri, bisexualitatea nu este doar o etichetă personală, ci și o poziție politică, un mod de a contesta normele impuse de societate. Ortiz subliniază că există o legătură strânsă între bisexualitate, identitățile nonbinare și fluiditatea de gen.
El recunoaște că a început să înțeleagă mai bine realitatea bisexualității datorită surorii sale, cu trei ani mai tânără. „Când eram adolescent și ea își explora identitatea, am început să văd mai clar atracția față de mai multe genuri și să înțeleg că bisexualitatea este reală. Până nu demult, persoanele bisexuale păreau invizibile în comunitatea LGTBI+”, explică Ortiz.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_47782a8341e522ba0065e541801595ab.jpg)
De fapt, bisexualii reprezintă mai mult de jumătate din comunitatea LGTBI+, conform sondajului Estado LGTBI+ 2024, realizat de Federația Națională LGTBI+. Cu toate acestea, Noelia Salido, co-coordonatoarea grupului bisexual al federației, afirmă că bisexualitatea a fost de-a lungul timpului „ștearsă” din istorie.
„Cei mai în vârstă dintre noi am avut dificultăți în a ne recunoaște ca bisexuali din cauza lipsei de reprezentare. Eu însămi am trecut prin asta”, spune Salido, care locuiește în Pedro Muñoz, Ciudad Real.
Timp de mulți ani, s-a identificat ca lesbiană, deoarece a avut relații doar cu femei. „Știam că mă atrag și alte genuri, dar era mai simplu să mă identific ca lesbiană decât să mă expun la și mai multă violență și stigmatizare”, explică ea.
Bisexualitatea: cea mai puțin vizibilă identitate din comunitatea LGTBIQ+
Potrivit unui studiu al Uniunii Europene realizat în 2020 (LGTBI II), bisexualii sunt cei mai invizibili din comunitatea queer. Aproximativ 45% dintre bărbații bisexuali își ascund orientarea, iar 30% dintre femeile bisexuale fac același lucru. În comparație, doar 12% dintre persoanele gay și lesbiene evită să își facă publică orientarea.
Cu toate acestea, lucrurile se schimbă datorită tinerilor. „Noua generație vine puternic din urmă”, spune Salido. Deși anumite ideologii conservatoare câștigă teren în rândul tinerilor, tot mai multe persoane LGTBIQ+ își fac vocea auzită, iar bisexualitatea devine o realitate din ce în ce mai vizibilă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a9b4b1974102f4c64156f1e6cf791e56.jpg)
Bastian Cáceres, un tânăr de 26 de ani din Guadarrama, Madrid, spune că și-a descoperit bisexualitatea la 14 ani, în timp ce își explora identitatea de gen. Acum lucrează într-un birou și are o relație de patru ani cu o persoană nonbinară. „Familia mea acceptă mai ușor că sunt trans decât că sunt bisexual. Mulți oameni privesc bisexualitatea cu suspiciune”, mărturisește el.
O revoluție a identității și sexualității
Javiera Zuñiga, o chiliană de 29 de ani care trăiește de cinci ani la Madrid, consideră că bisexualitatea este o eliberare. „Întotdeauna m-au atras și bărbații, și femeile. Spun deschis acest lucru atât în familie, cât și în cercurile sociale sau la locul de muncă”, afirmă ea.
Totuși, observă că unii încearcă să o încadreze în categorii mai ușor de înțeles. „Nu sunt mai lesbiană când sunt cu o femeie și nici mai hetero când sunt cu un bărbat. Tot ce contează este cum mă simt eu, nu ce spun alții despre mine”, explică Zuñiga.
Pentru Daniel Valero, autorul cărții „Confundidas, indecisas, promiscuas. Bisexualidad y deseo en un mundo monosexista”, bisexualitatea are un potențial revoluționar. De-a lungul timpului, această orientare a fost pusă sub semnul întrebării prin stereotipuri precum „e doar o fază”, „nu te poți decide” sau „ești confuz”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5f08d6bc0ca4ce485136d98122c5733e.jpg)
„Am fost mai confortabil să mă identific ca homosexual decât ca bisexual, pentru că în ambele cazuri te confrunți cu homofobie, dar ca bisexual primești și respingere din partea comunității LGTBI+”, explică Valero.
El consideră că bisexualitatea amenință normele sociale, relațiile monogame și stabilitatea orientării sexuale, deoarece „poți fi un bărbat cu o iubită și totuși să fii parte din comunitatea LGTBI+”.
„Societatea monosexistă tolerează homosexualii doar dacă urmează un model normativ – căsătorie, stabilitate, familie. Dar ce se întâmplă dacă cineva are relații cu multiple genuri și construiește legături care nu generează beneficii economice? Acest lucru sperie sistemul, care încearcă să ne invalideze și să ne șteargă identitatea”, argumentează Valero.
Bisexualitatea: un fenomen tot mai vizibil în rândul tinerilor
Ultimul sondaj CIS arată că aproape 63% dintre oameni cred că, de-a lungul vieții, preferințele sexuale pot varia între atracția față de bărbați și femei. Tinerii de astăzi sunt mult mai deschiși față de diversitatea identitară. Potrivit unui studiu realizat de El País în 2022, heterosexualitatea este cu 15% mai puțin frecventă în rândul celor sub 25 de ani comparativ cu generația baby boomers.
María Barrier, o jurnalistă și antropologă de 25 de ani din Mallorca, spune că a fost bisexuală toată viața, dar acum se identifică drept lesbiană. „Nu pentru că nu m-ar mai putea atrage un bărbat, ci pentru că multe atitudini masculine mă resping”, explică ea.
Pentru Barrier, normele de gen sunt limitative și consideră că lumea ar fi mai liberă dacă toată lumea ar fi bisexuală. „Asta ar însemna că am depășit binarismul și ideea rigidă a genului”, concluzionează ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9735d6c18214ba671cab622350969ec4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_07e092e71fe335e4a6f66a6a1f13a1b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b22ec483f132d4330359d79cc5d2d813.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1b793f98a5b92e2eaf16a0854c5976de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_689d904a58f99f9c9ac534e4072164a3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c8806641dfde17ac7c1661ae07afedae.jpg)