ComenteazăDupă anunţul făcut de Vladimir Putin privind mobilizarea parţială, la 21 septembrie, un singur cetăţean rus a cerut azil politic în ţara noastră, potrivit datelor IGI.
„Cererea se află în curs de soluţionare”, precizează instituția.
În total, 56 de cetățeni ruşi au cerut protecţia statului român după 24 februarie, data la care Rusia a invadat Ucraina.
Dintre aceștia, doar 5 ruși au primit până în acest moment statutul de refugiat în România, în timp ce alți 8 au primit protecţie subsidiară.
au fost nevoiţi să părăsească teritoriul României după ce statul le-a refuzat solicitările de azil depuse de la începutul războiului din Ucraina până în prezent.
Cum se acordă azilul politic în România
Cererile pentru solicitare de azil politic în România pot fi formulate, verbal sau în scris, doar de persoane care se află pe teritoriul țării sau în punctele de trecere a frontierei.
După depunerea cererii, solicitantul trebuie să completeze un formular-interviu, în prezenţa unui funcţionar IGI şi a unui traducător. Apoi, acestuia îi sunt prelevate şi verificate amprentele, după care cererea lui este analizată de către personalul IGI, potrivit instituţiei.
Statutul de refugiat este acordat de statul român persoanelor persecutate în ţările de origine din motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenență la un grup social.
Protecţia subsidiară se acordă persoanelor care nu îndeplinesc criteriile pentru statutul de refugiat, însă care, în cazul în care se întorc în ţările de origine, pot fi condamnate la moarte, torturate sau întâmpină „o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă”, conform Legii privind azilul în România.
Statutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată.
Ajutor de 32 de lei pe zi
În perioada în care cererea de azil este analizată, solicitanţii pot fi cazaţi într-unul dintre cele şase centre coordonate de Inspectoratul General pentru Imigrări și beneficiază de asistenţă medicală.
Aceştia primesc 20 de lei pe zi pentru mâncare şi 12 lei pe zi pentru cheltuieli personale. În plus, solicitanţii de azil pot primi şi bani pentru îmbrăcăminte – 200 de lei în sezonul rece şi 135 de lei în sezonul cald.
În cazul în care trec mai mult de trei luni şi solicitarea de azil nu este soluţionată, autorităţile române sunt obligate să asigure acces pe piaţa muncii pentru fiecare solicitant.
30 de mii de ruşi au intrat în România de la începutul războiului. 485 n-au mai ieşit
De la începutul războiului din Ucraina, aproape 30.000 de ruşi au trecut frontiera României, majoritatea aflându-se în tranzit sau în vacanţă. Dintre aceştia, 485 au rămas în ţara noastră, potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, prezentate de Ştirile PRO TV.
Cu un an înainte de război, în aceeași perioadă, numărul lor era de zece ori mai mare.
După ordinul de mobilizare semnat de Vladimir Putin, au intrat în România 1.400 de ruşi. 50 dintre ei au rămas în ţara noastră, arată registrele poliţiştilor de frontieră.
Câţi oameni au fugit din Rusia pentru a evita mobilizarea
194.000 de ruşi au fugit din ţară în Kazahstan, Georgia sau Finlanda, în prima săptămână după anunţul preşedintelui Vladimir Putin privind mobilizarea parţială, arată Associated Press. În total, numărul acestora se ridică la 260.000, arată cotidianul independent Novaya Gazetta, care citează surse din Administraţia Prezidenţială de la Kremlin.
După primele două săptămâni de la mobilizarea anunţată de Putin, jurnaliştii din Rusia scriau că numărul fugarilor se ridică la 700.000, însă datele au fost contrazise de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Nu cred că numărul trebuie luat în serios”, a spus acesta într-o conferinţă de presă, conform Reuters.
Câţi au ajuns în UE
Şi statele din Uniunea Europeană au înregistrat o creștere a numărului de sosiri după anunțul lui Putin. Aproximativ 66 de mii de cetățeni ruși au intrat în blocul comunitar între 19 și 25 septembrie, o creștere de 30% față de săptămâna precedentă, potrivit datelor agenției de frontieră a blocului comunitar Frontex, citate de Reuters.
Numărul acestora a scăzut la 53 de mii în săptămâna care a început la 26 septembrie, a precizat agenţia europeană. Majoritatea rușilor care au intrat în UE aveau deja permise de ședere sau vize, în timp ce alții aveau dublă cetățenie, a precizat Frontex.
Unde se închid frontierele
Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au început să refuze la 19 septembrie rușii care dețin vize turistice eliberate de oricare dintre statele Schengen ale UE.
Finlanda a urmat exemplul începând cu 30 septembrie.
Frontiera arctică a Norvegiei cu Rusia este ultima rută directă spre Europa pentru deținătorii ruși de vize în spațiul Schengen. Ministrul norvegian al justiției a anunţat la 30 septembrie că guvernul ar putea interzice pe termen scurt și alte sosiri din Rusia, dacă va fi necesar.
Foto: Profimedia