ComenteazăCercetătorii se gândesc la un concept de misiune similară celor ale roverelor autonome de pe Marte, însă în locul unui rover, rolul principal va fi jucat de un submarin care va investiga adâncimile lacurilor şi mărilor de hidrocarburi de pe Titan şi care va deschide calea pentru alte misiuni similare pe corpurile din Sistemul Solar ce ascund oceane sub calota glaciară de la suprafaţă, aşa cum este satelitul Europa al lui Jupiter.
“Credem că o misiune submarină pe Titan ar reprezenta primul pas spre misiuni submarine pe Europa sau Enceladus”, a declarat luna trecută Steven Oleson de la Centrul de Cercetare Glenn al NASA, din Ohio.
În prezent, NASA lucrează la o sondă proprie pentru a o trimite pe Titan – o dronă cu 8 rotoare denumită Dragonfly, ce urmează să fie lansată în 2026. Dacă totul va merge bine, Dragonfly va coborî prin atmosfera lui Titan în 2034 şi apoi va studia complexa chimie atmosferică a acestui corp cosmic, precum şi posibilitatea existenţei vieţii în diferite locaţii.
Însă, un submarin robotizat ar putea reprezenta pasul următor în explorarea lui Titan. Deocamdată este vorba doar despre o propunere, dar Oleson şi echipa sa au obţinut deja două finanţări în cadrul programului NASA Innovative Advanced Concepts.
Submarinul va putea comunica direct cu Pământul sau prin intermediul unei sonde amplasate pe orbita lui Titan, în funcţie de arhitectura finală a misiunii.
Dacă se va lua decizia de a nu folosi o sondă orbitală ca nod de comunicaţii între submarin şi Pământ, atunci submarinul ar trebui să fie mare – aproximativ 6 metri lungime şi 1,5 tone (greutatea pe Pământ) – pentru a putea încorpora echipamentele de comunicaţii pe lângă instrumentele ştiinţifice cu care va fi dotat.
Dacă va fi aleasă varianta trimiterii unei sonde pe orbita lui Saturn care să preia semnalele submarinului şi să le retransmită spre Terra, atunci submarinul ar putea avea doar 2 metri lungime şi ar cântări doar aproximativ 500 kg.
Indiferent de varianta de submarin aleasă, acesta va funcţiona cu energie nucleară, la fel ca sonda Cassini. Saturn se află la o distanţă de 10 ori mai mare de Soare decât Pământul, astfel cantitatea de energie solară care ajunge la Titan este foarte mică, prin comparaţie.
În ceea ce privește bugetul, acesta va depăși probabil două miliarde de dolari.
Pe Titan se află mări și lacuri de metan sau etan lichid
Titan reprezintă o lume extrem de interesantă şi, susţin astrobiologii, potenţial locuibilă. Cu un diametru de 5.150 de kilometri, Titan se plasează pe locul doi în topul celor mai mari sateliţi naturali din Sistemul Solar – cel mai mare satelit natural este Ganymede, lună a lui Jupiter, cu diametrul mai mare decât al lui Titan cu doar 120 de kilometri.
De asemenea, Titan este singura lume cunoscută din Sistemul Solar, în afara Pământului, pe care se află mări şi lacuri stabile, la suprafaţă – în cazul lui Titan mări şi lacuri de metan sau etan lichid, dintre care unele mai mari decât Marile Lacuri din America de Nord.
În plus, Titan are o atmosferă densă, în care se produc probabil reacţii chimice complexe la care participă molecule organice – cărămizi ale vieţii pe bază de carbon, conform oamenilor de ştiinţă.
Nu sunt puţini astrobiologii care consideră că Titan ar putea fi o lume vie, cu o biosferă formată din organisme simple – bacterii, care ar putea popula atât atmosfera, cât şi mările şi lacurile de pe acest satelit.
FOTO: Hepta
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!