Summitul de luni de la Bruxelles, descris de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, drept „un moment pivotal”, are menirea importantă de a da un semnal de unitate transatlantică, după patru ani în care relațiile au fost complicate de impulsivitatea președintelui Donald Trump.
E motivul pentru care, în ajunul reuniunii, Joe Biden a amintit că apărarea unui aliat care este atacat, prevăzută de articolul V al tratatului NATO, este o obligaţie „sacră”.
Un limbaj asemănător este așteptat și în ziua summitului, nu în ultimul rând pentru că Biden are nevoie de aliații săi pentru a formula o poziție mai fermă împotriva Chinei și a Rusiei.
Cu doar o zi înainte, duminică, liderii G7, reuniți în Marea Britanie, au criticat China pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea Xinjiang, locuită de minoritatea uigură, au susținut autonomia Hong Kongului și au solicitat o anchetă complexă pe tema originilor coronavirusului.
În semn de răspuns, Ambasada Chinei la Londra a subliniat că se opune criticilor care „distorsionează” realitatea și dezvăluie „intențiile sinistre ale câtorva țări, precum SUA”.
Pentru Washington, cooptarea unei Europe ceva mai reticente în confruntarea cu China este una dintre principalele ținte de politică externă.
Preocupați de mișcările chineze, care includ investiții în Europa, construirea de baze militare în Africa și exerciții militare cu Rusia în Marea Baltică, aliații par să fi ajuns la un acord că Beijingul merită o atenție sporită.
Consilierul național pe Securitate Națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat că duminică, liderii G7 au susținut nevoia de a „contracara și de a concura” China. „China va figura în declarația NATO într-un mod mai robust decât până acum”, a adăugat Sullivan.
Diplomații citați de Reuters au precizat că declarația finală a summitului nu va cataloga China drept un adversar, dar va arăta îngrijorare, numind Beijingul o provocare „sistemică” la adresa securității atlantice.
„China se apropie de noi. Îi vedem în spaţiul cibernetic. Vedem China în Africa, dar şi cum investeşte masiv în infrastructura noastră esenţială”, a declarat Stoltenberg înainte de summit.
„Ştim că China nu ne împărtăşeşte valorile. Trebuie să răspundem împreună, ca alianţă”, a spus el, adăugând că Beijingul nu este un inamic sau adversar.
„China nu este adversarul nostru, inamicul nostru. Nu va exista un război rece cu China. Dar trebuie să facem faţă provocărilor pe care le ridică China la adresa securităţii noastre”, a mai afirmat el.
Discuții pe tema Rusiei, cu două zile înainte de summitul Biden-Putin
Tentativele Rusiei de a diviza aliații vor figura și ele pe agenda discuțiilor, au precizat diplomații, cu atât mai mult cu cât summitul are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea Biden-Putin de la Geneva.
„Relația dintre NATO și Rusia se află într-un moment prost, cel mai prost de la finalul Războiului Rece”, a declarat Stoltenberg duminică.
„Vedem o disponibilitate de a folosi forța militară împotriva vecinilor din Ucraina și Georgia. Dar vedem și atacuri cibernetice. Vedem tentative de amestec în procesele noastre democratice, de a ne submina încrederea în instituții și eforturi de a ne diviza”, a adăugat secretarul general al Alianței.
Atacurile cibernetice ale Rusiei și chestiunea amestecului Moscovei în „procesele democratice” sunt preocupări specifice ale SUA, care vor fi abordate, de altfel, și în discuțiile lui Biden cu Putin, la Geneva.
În același timp, statele europene, în special cele din estul Alianței, vor dori să se asigure de faptul că SUA vor rămâne garantul de securitate în regiune.
Președintele român Klaus Iohannis a subliniat, înainte de a pleca spre Bruxelles, că la summit „va pleda pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic aliat, în special în regiunea Mării Negre, evidenţiind rolul activ al ţării noastre de pilon de stabilitate şi furnizor de securitate”.
Diferend pe tema retragerii din Afganistan
Pe agenda summitului se află şi decizia de declanşare a negocierilor privind un nou concept strategic al Alianţei, în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării, în 2010, a celui actual.
Totodată, participanţii la summit vor adopta un cod de conduită care să pună capăt tensiunilor provocate de deciziile unilaterale ale SUA privind retragerea din Afganistan, care au nemulțumit aliații europeni.
Europenii se tem totodată că retragerea precipitată din Afganistan ar putea reprezenta o problemă de securitate majoră pentru forțele afgane, în fața amenințării talibanilor.
O altă temă de discuție a aliaților va fi cea a intervenţiilor militare ale Turciei în Siria, Libia şi Caucaz.
După sesiunea de lucru, preşedintele Joe Biden are, de altfel, programată o discuţie cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Combaterea efectelor schimbărilor climatice va figura și ea, pentru prima dată, într-un mod mult mai clar pe tema discuțiilor liderilor Alianței.