Un total de 43 de ani de închisoare pentru nouă traficanţi care deţineau monopolul pe piaţa drogurilor din Călăraşi. Cum funcționa rețeaua

Potrivit unui comunicat al DIICOT, la instanţa de fond – Tribunalul Călăraşi – cei nouă traficanţi au primit pedepse cuprinse între 1,5 ani şi 7,8 ani închisoare. Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a sumei de 7.640 de lei şi obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 21.120 de lei.

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul DIICOT şi a dispus pe 21 iulie majorarea pedepselor aplicate de prima instanţă pentru doi dintre inculpaţi, liderul grupului fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare. Cei nouă inculpaţi au fost condamnaţi definitiv la pedepse totalizând 43 de ani închisoare.

Potrivit procurorilor la începutul anului 2018, membrii unui cunoscut grup infracţional de pe raza judeţului Călăraşi au început să desfăşoare activităţi în materia traficului ilicit de droguri de risc (canabis) şi de mare risc (cocaină).

Iniţial, membrii grupării au avut drept sursă de aprovizionare un cunoscut dealer de cocaină şi canabis de pe raza judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, însă după ce acesta a fost arestat în aprilie 2018, a intervenit o schimbare a raporturilor de forţă şi a modului de organizare a activităţilor de procurare şi comercializare a drogurilor.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Astfel, rolul de coordonator în materia traficului şi consumului de droguri a revenit unui alt membru marcant al grupării, care a început să se implice activ în procurarea de cocaină şi canabis, creând în jurul său o adevărată reţea de traficanţi, prin atragerea unui număr mare de dealeri, atât dintre membrii familiei, cât şi dintre alte persoane care aveau preocupări în acest domeniu.

Regulile şi principiile stabilite de către membrii grupului, precum şi modul concret de operare reflectau o grupare organizată pe paliere funcţionale. Astfel, în vârful ierarhiilor se afla liderul, care procura marfa direct de la surse de pe raza municipiilor Bucureşti sau Constanţa. Pe al doilea palier se găseau persoanele din imediata apropiere a acestuia, care erau executanţi direcţi ai ordinelor sale.

Acestea se ocupau uneori de aducerea „mărfii” de la sursă, atunci când liderul le cerea acest lucru sau de plasarea drogurilor pe piaţă către alţi dealeri aflaţi într-un eşalon trei sau chiar direct către consumatori.

De asemenea, liderul grupului se ocupa doar de procurarea şi punerea la dispoziţiei a „mărfii”, fără a interacţiona direct cu clienţii, de comercializare ocupându-se membrii din eşaloanele doi sau trei.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

În plus, comercianţii de droguri au fost instruiţi să nu vină la sursa de aprovizionare însoţiţi de clienţii direcţi, iar tranzacţiile se realizau, în mare parte, în zona unui bar aflat în apropierea locuinţei liderului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro