ComenteazăDe mai multe ori pe zi, fiecare familie trimite pe cineva la cișmeaua satului, singurul loc pe unde curge apă în cele două comunități. Aici își umplu butoaiele cu apă, aici își aduc și animalele să se adape.
Tufani și Fântâna
Mare (Bașpânar) sunt două sate care sunt legate între ele cu un drum de pământ.
La o ploaie mai zdravană, localitățile sunt înghițite de valuri de noroi. Ambele
aparțin, alături de alte trei sate, de comuna Independența, una dintre cele mai
mari localități din județul Constanța, întinsă pe 18.000 de hectare. Pe oamenii
de-aici îi despart cam 12 kilometri de granița bulgară și cam un veac îi
desparte de civilizație.
Independența
Dobrogei
Primele familii
s-au așezat aici în urmă cu multe vreme, undeva pe la mijlocul secolului al XIX-lea,
și erau câteva neamuri de otomani. Apoi, după 1878, când România și-a câștigat Independența,
aici au fost aduse familii de olteni, brăileni și altele din Ardeal.
Prima grijă a românilor
a fost să schimbe numele comunei de care aparțineau satele în care se așezaseră,
așa că vechiul Bairam Dede (în traducere, Bunicul sau Bătrânul Bairam) devenea noua
Independența, simbolizând ieșirea Dobrogei de sub administrația Imperiului
Otoman după aproape jumătate de mileniu.
Ironia face însă
ca unul din satele Independenței să fi rămas încremenit tocmai în Imperiul
Otoman: Fântâna Mare sau, așa cum îi spun turcii, Bașpînar. Aici trăiesc
aproape 400 de suflete, toate turce, urmașe ale otomanilor lui Osman Pașa care au
întemeiat satul în urmă cu aproape 200 de ani. Este singura comunitate din România
unde trăiește exclusiv o populație musulmană și unde niciun român n-a rămas
să-și ridice o casă și să-și întemeieze o familie. Uitat parcă în trecutul
otoman, satul este mai degrabă un muzeu oriental în aer liber.
O mare de noroi
În urmă cu mai
bine de un deceniu, autoritățile vorbeau chiar de posibilitatea de a întemeia
un muzeu în aer liber, în care turiștii să aibă posibilitatea să fie cazați în
casele turcilor, urmași ai stră-strănepoții otomanilor însă primăria nu a
reușit nici măcar să asfalteze drumurile din sat, iar de apă și canalizare nici
n-a putut fi vorba.
Ulițele din Fântâna
Mare au rămas așa de când s-au așezat aici primele familii otomane și până astăzi,
bătătorite doar de piciorul omului și roata căruței. Când ploile spală satul,
ulițele dispar iar în locul lor apare o mare de pământ negru, din care cu greu
îți mai desprinzi tălpile, ca și cum te-ar înțepeni în miezul satului.
Câțiva kilometri
mai departe, ascuns într-o vale rotundă și abruptă, este Tufani, un sat în care
mirosul oriental e mult șters, dar nu și imaginea ulițelor. Aici, dimpotrivă,
în lipsa unui sentiment de încremenire în timp, imaginea pare mai dezolantă,
amplificată mult mai ales de încrâncenarea de pe chipurile oamenilor.
Apa vrajbei
noastre
Jurnaliștii care
fotografiază cișmeaua sunt repeziți de sătenii care spun că trăiesc o rușine când
presa scrie că satul lor e înghițit de noroaie atunci când plouă, iar în gospodării
nu le curge apă:
”De ce-ați venit? Să ne faceți de râs că n-avem apă? Că e noroi aici? Ne trageți voi apă? Nu, voi doar scrieți, oricum nu rezolvați nimic. Noi așa o să murim aici, nu mai așteptăm nimic”, izbucnește o femeie la vederea unei camere de fotografiat.
Supărarea
oamenilor le stă adânc înfiptă în suflete, iar răbdarea lor s-a scurs câte
puțin în fiecare an din cei 30 încheiați de la Revoluție.
27 de ani de încremenire
sub un singur primar
Din 1989 au votat,
de fiecare dată, același primar, un tânăr de vreo 30 de ani care venea dintr-o
localitate din Tulcea și primise repartiție în comuna lor. Mai întâi, Cristea
Gâscan a fost numit primar chiar în 22 decembrie, după ce Ceaușescu a fugit. Apoi,
din 1992, a fost votat, timp de 24 de ani, de sătenii care își mai puneau o
dată speranța în el și încă o dată, și tot așa până când s-au încheiat șase mandate.
A trecut pe la toți, de la FSN, Partidul Democrat
Agrar, PD, PNL până a rămas la PSD.
Ultima dată, în
2016, primarul a promis că va da câte o vacă fiecărei familii dacă va fi ales
din nou. Și, sigur, a promis și că va rezolva problema apei care va curge în
fiecare gospodărie din cele două sate, Tufani și Fântâna Mare. Șmecheria n-a
mai ținut și, în plin avânt PSD, în Independența a câștigat un primar PNL. N-a
reușit să facă investiții de amploare în cei trei ani de când conduce primăria,
dar crede că singura șansă reală de modernizare a localității sunt fondurile
europene, din care comunitatea nu a accesat nici măcar un euro.
Și, ca și cum nu
era de ajuns, Curtea de Conturi a descoperit, în luna august, o gaură de peste două
milioane de lei în bugetul Primăriei Independența. Suma ar fi dispărut în ultimii
trei ani, iar primarul a depus plângere penală pentru că, spune el, habar n-are
unde sunt banii și vrea să afle cine și-a însușit cei peste 400.000 de euro din
primărie.