ComenteazăZiarul belgian De Standaard i-a servit marți o surpriză premierului Ungariei Viktor Orban, aflat într-o confruntare directă cu Uniunea Europeană pe mai multe teme, cea mai recentă fiind legea anti-LGBT adoptată de parlamentul de la Budapesta.
Mai întâi, publicația a refuzat o reclamă plătită în care guvernul maghiar acuza Parlamentul European că nu are legitimitate și cerea consolidarea legislativelor naționale.
Apoi, jurnaliștii belgieni au imprimat o imagine în care steagul Ungariei se îmbină cu steagul curcubeu – simbol al comunității LGBT – pe o pagină întreagă și au publicat un editorial critic la adresa lui Orban, semnat de redactorul-șef Karel Verhoeven.
„Nu este obiceiul De Standaard să critice guverne cu ajutorul publicității. Dar azi îi rezervăm o întreagă pagină lui Viktor Orban”, scrie Verhoeven.
„Zilele acestea, premierul maghiar încearcă să cumpere spațiu în presa europeană. Parlamentul European nu are legitimitate, susține el în această reclamă, parlamentele naționale trebuie consolidate. Acest lucru se potrivește cu convingerea sa că legile parlamentului maghiar nu pot fi contestate nici de Europa, nici de Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg”, spune jurnalistul.
De Standaard a decis să nu publice această reclamă. Deoarece să vinzi spațiu de publicitate unui lider guvernamental care a restricționat libertatea presei în țara lui este prea cinic.
Redactorul-șef De Standaard, Karel Verhoeven
Editorialul merge mai departe și critică legea anti-LGBT adoptată acum două săptămâni în parlamentul de la Budapesta, lege care, spune jurnalistul, „evidențiază acest cinism”.
„Ea interzice informarea tinerilor cu privire la homosexualitate și, de asemenea, interzice exprimarea homosexualității și a transsexualității în spațiul public. Legea arată că dacă libertatea de exprimare este anulată, nu va mai exista nicio frână pusă procesului de discriminare și umilire”, scrie jurnalistul.
Legea, susține editorialul, „este o încălcare flagrantă a drepturilor omului într-o țară din Europa”. „Mai multe guverne europene, inclusiv cel belgian, au protestat în termeni vehemenți. Acest protest este susținut de populație, la scară largă. Dar acest mesaj trebuie transmis în mod ferm și repetat. De aceea ne punem punctul de vedere în pagina de opinii, sub formă de publicitate”, scrie Verhoeven.
Dacă într-o țară europeană o lege vrea să dicteze din nou ce fel de dragoste este legitimă și cum putem vorbi despre dragoste, trebuie să contracarăm acest lucru cu toate libertățile de care dispunem. Libertatea presei, care ne este dragă nouă, editorilor, și vouă, cititorilor, este instrumentul perfect pentru asta.
Redactorul-șef De Standaard, Karel Verhoeven
O lege controversată
Legea maghiară criticată de UE prevede că „pornografia şi conţinutul care prezintă sexualitatea sau promovează devierea identităţii de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile persoanelor sub 18 ani”.
„Legea nu se referă la homosexuali, (ci) la modul în care părinţii vor să îşi educe copiii în materie de sex”, s-a apărat Orban, acuzându-i pe omologii săi europeni că nu au citit-o.
Însă comunitatea LGBT, organizațiile pentru drepturile omului și oficialii europeni au insistat că legea este una homofobă. Liderii europeni au subliniat că introducerea homosexualității alături de pedofilie nu poate fi acceptată. Ei au interpretat legea ca un atac direct la adresa comunității LGBT, iar într-un summit UE care a avut loc la sfârșitul săptămânii, Orban s-a trezit criticat dur și chiar invitat să părăsească Uniunea.
Textul controversat i-a adus Budapestei și o scrisoare de mustrare din partea Comisiei Europene, care i-a dat termen până la 30 iunie pentru a răspunde.
Pentru mulți lideri europeni, legea anti-LGBT este în orice caz doar ultima ofensă adusă de Viktor Orban valorilor europene, premierul de la Budapesta fiind criticat în mod repetat pentru atacurile la adresa independenței justiției și a libertății presei.
Acum o săptămână, Orban a stârnit alte critici când a propus reducerea prerogativelor Parlamentului European și consolidarea puterilor legislativelor naționale.
„Doar cei cărora nu le place democrația se gândesc să desființeze parlamente”, i-a răspuns președintele europarlamentului, David Sassoli.