Avocata femeii i-a cerut judecătorului să fie audiați doi martori, unul care știa despre abuzuri sexuale pe care Bogdan Drăghici le-ar fi făcut anterior și un altul chiar o victimă a acestuia, acum majoră, care voia să spună cum a abuzat-o președintele asociației TATA când era minoră. I-a spus judecătorului că una dintre fiicele din prima căsătorie a lui Helen Drăghici a povestit cum tatăl său se băga în pat lângă ea și ”pătura se mișca”, apoi ”patul era ud”.
Argumentele avocatei lui Helen Drăghici nu l-au convins pe judecător, care a respins și audierea celor doi martori și toate referirile la un posibil abuz asupra fetiței acesteia, argumentând că acestea sunt ”suspiciuni lipsite de susținere în faptele relatate”, care nu au fost motivate în cerere.
Despre ce a povestit fiica din prima căsătorie a lui Helen Drăghici, judecătorul a apreciat că situațiile în care au fost implicate alte persoane decât fetița pentru care se cerea ordin de protecție sunt ”irelevante pentru prezenta cauză”.
Bogdan Drăghici are o fată din prima căsătorie, cu medicul oftalmolog
Angela Popa și o altă fată din căsătoria cu Helen Drăghici, medic de familie.
Helen Drăghici mai are două fete dintr-o căsătorie anterioară celei cu Bogdan
Drăghici.
Helen și Bogdan Drăghici au fost căsătoriți 8 ani, din 2008 până în 2016, când soția a cerut divorțul. După 2 ani și 6 luni, pe 2 iulie 2019, Judecătoria Sector 5 a dispus desfacerea căsătoriei ”din culpă comună” și a decis ca fetița lor să stea exclusiv cu mama.
Helen Drăghici a formulat, la 16 zile după pronunțarea divorțului, pe 18 iulie 2019, o cerere pentru emiterea unui ordin de protecție, pentru ca Bogdan Drăghici să nu se mai poată apropia de fiica lor, pentru că avea suspiciuni de abuz sexual. Cererea, formulată tot la Judecătoria Sectorului 5, s-a judecat pe 22 iulie, fiind respinsă de instanță pe motiv că este „neîntemeiată”.
La nici o lună de la această decizie, după investigații făcute într-un dosar penal deschis la plângerea lui Helen Drăghici, fostul ei soț, Bogdan Drăghici, a fost arestat preventiv, miercuri 21 august, pentru viol și agresiune sexuală.
Acuzații de abuz
sexual ignorate de judecător
Despre suspiciunea de abuzuri sexuale îi spusese și avocata
lui Helen Drăghici magistratului de la Judecătoria Sectorului 5 când ceruse
ordin de protecție pentru fiica lui Bogdan Drăghici și a clientei sale.
”Prin sentința civilă pronunțată în cauza de divorț a părților și care este executorie s-a reținut de către instanța de fond ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către mamă. În cauză există suspiciuni împotriva pârâtului de abuz sexual împotriva minorei, având în vedere că fiica din prima căsătorie a reclamantei a arătat că tatăl său se băga în pat lângă ea, timp în care pătura se mișca, aceasta arătând și modalitatea de mișcare a păturii, ulterior patul fiind ud lângă aceasta. Această cauză face și obiectul unei cauze penale”, scrie judecătorul de la Judecătoria Sectorului 5 în motivarea deciziei.
Judecătorul a considerat însă că faptele de abuz sexual reclamate sunt doar suspiciuni și a considerat că ”nu sunt întrunite condițiile legale pentru emiterea unui ordin de protecție”.
În opinia judecătorului, mama fetei nu a urmărit prin cererea de emitere a unui ordin de protecție ”să înlăture o stare reală de pericol”, ci să obțină astfel, indirect, o executare a deciziei de după divorț de stabilire a locuinței copilului pe care îl avea cu Bogdan Drăghici la locuința ei.
Judecătorul a considerat că nu există dovezi privind
acuzația de abuz sexual asupra copilului, iar fata ”are o stare psihică bună”,
locuind de aproape 3 ani cu tatăl său.
Fata „aproape că
o urăște pe mamă”
Mai mult, judecătorul a avut în vedere că, din discuțiile instanței cu fetița rezultă că aceasta ”nutrește evidente și puternice resentimente împotriva mamei, fondate pe pretinse greșeli ale mamei față de ea, amplificate și adâncite de faptul că pârâtul a permis copilului accesul la toate informațiile din dosarul de divorț și i-a oferit propria interpretare asupra situației”.
Judecătorul își mai explică decizia cu argumentul că preluarea fetei de către mamă ar putea avea consecințe ”imprevizibile” asupra copilului.
”La acest moment, instanța apreciază că preluarea forțată a minorei de către mamă, fără o pregătire prealabilă, ar putea avea consecințe imprevizibile asupra copilului, care, așa cum a declarat, …«aproape o urăște pe mama», fiind evident că se identifică excesiv cu tatăl și poziția acestuia față de mamă”, se mai arată în decizie.
Cum s-a apărat Bogdan
Drăghici
Președintele asociației T.A.T.A. i-a spus judecătorului că acuzațiile de abuz sexual pe care i le aduce Helen Drăghici sunt ”o abjecție din partea reclamantei, aceasta fiind principalul dușman al minorei”.
El a respins acuzațiile de abuz emoțional, ”sub forma alienării parentale”, argumentat că este normal ca fiica lor să fie atașat de el, în condițiile în care el s-a ocupat de creșterea și educarea ei încă de la naștere.
Bogdan Drăghici a spus că a vrut ca fetița să stea la ambii
părinți după începerea procesului de divorț, dar chiar copilul i-a cerut, după
3 luni, să nu își mai vadă mama.
”Reclamanta a făcut scandal la școala la care învață minora
și a pus-o pe aceasta în situații dificile”, i-a spus Drăghici judecătorului.
Avocata lui, din oficiu, a cerut respingerea cererii pe motiv că, deși acuzațiile de abuz sexual prezentate de mama fetei sunt grave, acestea nu pot fi dovedite.
Și procurorul a susținut că nu sunt probe care să determine
emiterea unui ordin de protecție.
Helen Drăghici a contestat decizia la Tribunalul București. Pentru că a primit termen abia pe 20 septembrie, Helen Drăghici a cerut să i se acorde un termen mai scurt, motivând că solicitarea trebuie judecată urgent, având în vedere pericolul pentru fiica sa. Tribunalul București i-a respins solicitarea și a menținut data judecării în septembrie.
Acum, după reținerea și arestarea lui Bogdan Drăghici, Helen Drăghici a reușit să ia fetița în îngrjire, așa cum instanța hotărâse în urma pronunțării divorțului, în luna iulie.
Libertatea a derulat, în ultimele luni, o serie de investigații referitoare la pedepsele mici și chiar la clemența pe care o primesc agresorii sexuali asupra copiilor. Citește AICI toate investigațiile Libertății despre prădătorii de copii.