În spitalele din România, secțiile în care se desfășoară, pe lângă activitate medicală, și învățământ sau cercetare științifică se numesc secții clinice.
Din 2016 și până astăzi, funcția de șef de secție clinică se câștiga prin concurs, la care puteau participa cadre universitare, indiferent de grad.
Astfel, această funcție putea fi ocupată inclusiv de un asistent universitar bine pregătit, chiar dacă în secție existau și profesori sau conferențiari.
De-acum însă, șefii de secție clinică vor fi numiți direct, exceptând cazurile în care într-o secție se află mai multe persoane cu același cel mai înalt grad universitar.
Modificarea vine printr-un amendament pe care senatorul PSD Leonard Azamfirei, rector la UMF Târgu Mureș, l-a adus unui OUG care actualizează Legea Sănătății.
Potrivit amendamentului, funcția de șef de secție clinică va fi ocupată „de către cadrul didactic universitar medical cu gradul cel mai mare de predare, sau de cadrul medical nedidactic cu gradul cel mai mare în specialitate cu avizul senatului instituţiei de învăţământ superior în cauză.”
Textul a fost șlefuit împreună cu alți doi senatori PSD care sunt medici de profesie, Florian Bodog și Adrian Streinu-Cercel, ulterior fiind aprobat și în Camera Deputaților.
Gradul didactic primează
În noua formă a textului legislativ, funcția de șef va fi ocupată „de către cadrul didactic universitar medical cu gradul cel mai mare de predare, la propunerea senatului universității în care se află instituția de învățământ medical superior, cu avizul managerului.”
Legea mai spune că se va organiza concurs, doar în cazul în care nu poate fi numit direct șeful de secție: „din lipsa unui cadru didactic cu funcție de predare sau în cazul în care există mai multe persoane care îndeplinesc condițiile de a fi numite și care dețin același grad didactic”.
Deputatul USR Adrian Wiener a cerut, în Camera Deputaților, eliminarea acestui amendament, motivând:
„Nu este acceptabilă înlocuirea selecției prin concurs cu numirea directă de către UMF-uri a șefului de secție/compartiment din spitalele publice a căror obiectiv principal este oferirea de servicii medicale pacienților”. Însă propunerea lui Wiener a fost respinsă prin vot.
Legea, promulgată joi de președintele Klaus Iohannis, intră în vigoare azi, 21 noiembrie.
Ce spune Leonard Azamfirei, inițiatorul amendamentului
Actul normativ întoarce modificări legislative adoptate în 2016, după momentul Colectiv, care a pus în lumina reflectoarelor multe nereguli din sistemul medical. În timpul mandatului lui Vlad Voiculescu au fost introduse, tot prin OUG, concursurile pentru ocuparea funcției de șef de secție în spitalele universitare – care până atunci se dădeau tot prin numire directă. Noul OUG amendat în Parlament anulează acele modificări legislative.
Libertatea l-a contactat pentru un punct de vedere pe Leonard Azamfirei, cel care a propus amendamentul care elimină concursurile din secțiile clinice.
„S-a revenit la situația care era înainte, în prima formă a legii 95/2006 (a Sănătății – n.r.). Secțiile clinice sunt secții diferite ca și complexitate și este firesc ca într-o secție în care există cadre didactice universitare, coordonarea secției să poată fi făcută de un cadru didactic”, a motivat senatorul PSD.
Altfel, se poate ajunge în situația pe care am întâlnit-o în unele spitale, în care rezidenții să nu fie lăsați să intre în blocul operator să opereze, pentru că șeful secției avea altă opinie decât profesorul care avea obligația legală să-i instruiască. De fapt, aducem lucrurile într-o stare de normalitate în spitalele universitate.
Leonard Azamfirei, senator PSD și rector UMF Tg. Mureș:
Când îi este amintit lui Azamfirei că, și până acum, funcția urma să fie ocupată de un cadru didactic, dar prin concurs, acesta răspunde: „Cum vi se pare ca un concurs făcut între cadre didactice, în care concurează cei cu gradele înalte cele mai mari, de pildă, profesorul, să aibă în comisia care-l examinează trei asistenți? Profesorul sau conferențiarul dintr-o secție trebuia să dea un examen, care de altfel era formal, cu cei care îi erau inferiori în grad didactic.”
Subiectul a fost abordat azi, într-un text de opinie, și de publicația Curentul, care titrează: „Se instaurează dictatura UMFistan”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
michi • 22.11.2022, 13:26
Explicatii de 2 bani. Adica cum sa fie mai bine pregatit un amarat de asistent, decat un profesor care nu a deschis in viata lui o carte !!!
Dima77 • 22.11.2022, 10:14
PSD RULS In minister si la spitale incompatibilii încă ocupa locuri si posturi bine plătite - șefii de secții ce nu mai întrunesc condițiile stau bine, DSP urile sunt conduse de CJ-URi, iar Toti ***i din comisia De sănătate fac in așa fel pana la rocada din parlament sa facă regulile după placul loc. Dacă îți spui punctul de vedere - te izoleaza. Așa ca - sănătatea este UN S.A între aparatul central si UMF-uri.
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
Danut.DNT • 21.11.2022, 23:39
Pentru mine este clar! De cand a venit Alexandru Rafila la conducerea Min. Sanatatii totul se politizeaza excesiv. Are in spate un aparat PSD-ist cu Streinu Cercel, Florian Bodog si Leonard Azamfirei, ultimul fiind si senator PSD si rector UMF Tg Mures (pare conflict de interese aici). Cum sa faci lege pt UMF-uri si tot tu sa o votezi ca senator!? Acestor oameni intrati spre varsta a 3 a, normal ca le este teama de noii doctori, cum sa le ia un tanar privilegiile!? Mai mult de atat Alexandru Rafila vine dintr-o familie cu un tata securist si acuzat de anumite masacre si ca fiind torționar. Chiar actualul ministru al Sanatatii a recunoscut apartenenta tatalui sau la oribila organizatie represivă a Partidului Comunist, dar ca se detaseaza de acesta. Intr-o lege a lustratiei asemenea personaje nu ajungeau niciodata in conducerea ministerului. In fine, povestea cu fiii comunistilor prezenti inca in politica e bine-cunoscuta dar nediscutata suficient. La A. Rafila sunt multe de spus: de la banii pe care ii aproba catre OMS, pana la felul cum gestioneaza ministerul; pare politicianul acela perfect de a fi cinic, sătul de oameni care ii cer explicatii, politrucul perfect imbracat in hainele aparatului de partid si raspunzand comenzilor de acolo.