ComenteazăApa neclorinată, altfel spus care nu este dezinfectată cu clor, este cauza apariției îmbolnăvirilor cu bacteria E.coli din județul Argeș, susțin specialiștii. Microbul a dus la spitalizarea, din februarie și până acum, a peste 30 de copii, din care doi au decedat, doar în județul argeșean. Un al treilea deces ar fi fost cauzat de rotavirus, conform medicilor pediatri. Bacteria E.coli duce la apariția unei boli diareice, denumite Sindromul hemolitic – uremic (SHU). Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaş-Cadariu, avertizează că în 90% dintre situații cauza îmbolnăvirilor nu este descoperită.
Autoritățile nu au stabilit, încă, nimic
Până în acest moment, Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județul Argeș nu au stabilit dacă este vorba de o infecție alimentară sau de una apărută în spital.
Un specialist în domeniul alimentației publice, profesorul Doru Resmeriță, ne-a precizat că singura explicație, dacă se elimină infecția spitalicească, pentru apariția unei tulpini de E.coli care a dus la cele 30 de îmbolnăviri din Argeș este o sursă de apă care nu a fost clorinată corect sau deloc.
„Într-o astfel de situație, singura explicație plauzibilă pentru apariția E.coli este o sursă de apă neclorinată”, a spus acesta.
DSP Argeș a refuzat să ne pună la dispoziție date privind localizarea surselor de apă unde nu se face dezinfecția cu clor, deși instituția a recunoscut existanța unor astfel de situații. Sorina Honțaru, directorul DSP Argeș, ne-a transmis că tratarea cu substanța clor a apelor destinate populației se face în 99,4% din situații. Mai mult, “cazurile de îmbolnăviri din luna februarie 2016 provin din localități care beneficiază de apă potabilă clorinată din sistemul centralizat”, este concluzia doctorilor de la DSP.
Nici colegii veterinari nu au piste privin îmbolnăvirile. Reprezentanții DSVSA ne-au mai transmis că în ultimii ani “în județul Argeș, nu au evoluat toxiinfecții alimentare în care sa fie implicată bacteria E.coli”.
Dezinfecția apei, făcută după ureche
În acest județ, furnizarea către populație a apei potabilă se realizează prin: 177 sisteme publice de aprovizionare cu apă, sisteme constând din sursă de apă, rezervor și rețea de distribuție; fântâni publice – aflate în administrarea primarilor și fântâni individiuale – aflate în administrarea persoanelor particulare.
“Dar trebuie precizat că în zona rurală oamenii folosesc surse private, fântâni, sau rețeaua din comună. De multe ori din lipsa banilor, oamenii folosesc fântânile care sunt mai puțin sigure decât rețeaua locală. Mai mult, dezinfecția în multe localitățile rurale este realizată de persoane care nu au cunoștințe în domeniu. Dezinfecția trebuie făcută de specialiști”, susține Doru Resmeriță.
Acesta mai atrage atenția că direcțiile de sănătate publică nu pot depista cazurile de pericol pentru că apa din fântâni și alte surse de apă de la țară este analizată de doar două ori pe an.
Drumul bacteriei din apă, la bebeluș
Din apă netratată cu clor, unde s-a dezvoltat E.coli, bacteria a fi putut ajunge fie direct la om, fie la animale a căror carne a fost apoi consumată de familiile unde s-au înregistrat cazuri de SHU.
Pentru că în ultimele decenii animalele nu mai sunt hrănite cu iarbă, ci cu furaje din porumb, sistemul digestiv al vacilor, spre exemplu, nu se mai poate apăra de infecțiile cu bacteria E.coli, conform studiilor de specialitate din domeniul alimentației publice. Porumbul și hormonii de creștere permit ca un vițel să fie scrificat după 14 luni față de cinci ani cum era în urmă cu un secol, când acesta mânca doar iarbă.
Mai departe, carnea sau laptele animalului care era purtătorul tulpinei E.coli ar fi putut fi preparat de familie și astfel să ajungă la copiii care s-au îmbonăvit.
E.coli este prezenă în multe alimente
Așa cum ne-a precizat Doru Resmeriță, dar și medicii veterinari de la DSVSA Argeș, bacteria E.coli este întâlnită des în foarte multe alimente, din acest motiv a apărut și scandalul cu produsele fabricii de la Brădet.
“E. coli poate exista în alimente. Pentru copii fatal a fost tulpina”, ne-a precizat Resmeriță. De altfel, „produsele alimentare, în funcție de tipul acestora și în concordanță cu standardele europene, pot prevedea existanța bacteriei Escherichia coli în anumite limite fără ca aceasta să determine prin consumarea produsului manisfestări morbide”, ne-a precizat și Daniel Gelu Lupu, directorul DSVSA Argeș.
Analize și atât
După ce au mai apărut încă două cazuri de copii care prezentau simptomele SHU, de această dată din județul Teleorman, autorităţile au demarat o nouă anchetă epidemiologică în cazul celor doi copii din Feteşti internaţi la spitalul „Marie Curie” din Bucureşti, a declarat ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu. Până acum nu s-a finalizat nici ancheta în cazurile din Argeș.
Conform ministrului, anual, în fiecare mare spital pediatric din țară, s-au înregistrat câte zece cazuri de SHU.