ComenteazăPe 16 mai, mass-media anunțau o crimă petrecută în comuna Mihăilești, județul Argeș. Un copil de 14 ani și mama lui au fost găsiți morți în curtea unei biserici, iar din primele cercetări autorul este fostul partener al femeii, care ar fi încercat să se sinucidă când a fost prins de polițiști.
La scurt timp, femeia și bărbatul au căpătat chipuri și nume – Ramona Stricatu și Irinel Ciobanu –, asta pentru că, pe 8 ianuarie 2021, fuseseră invitați în platoul emisiunii-tabloid „Acces Direct“, de la Antena 1, unde și-au expus cu lux de amănunte problemele conjugale. Retorica a cotit astfel către întrebarea: au vreo responsabilitate emisiunile-tabloid când aleg să mediatizeze cazuri de abuzuri?
„Autoritățile știu foarte bine subiectele pe care le tratăm și se fac că nu ne aud“
Pe 18 mai, Mirela Vaida, prezentatoarea „Acces Direct“, și-a început emisiunea în lacrimi, declarându-se „extrem de revoltată și traumatizată de vestea cutremurătoare“, referindu-se la crimă.
Vedeta a avut un lung discurs în care a învinuit autoritățile pentru lipsa de reacție, precizând că „e cumplit ceea ce s-a întâmplat, pentru că a fost ușor de prevăzut“.
Primim amenzi de la CNA, somații de la stat, de ce? Ne spun oamenii deontologi că s-au săturat de mizeriile de la «Acces Direct»? Care mizerii? Vă arătăm criminalii lăsați liberi de către poliție și de către stat.
Mirela Vaida, prezentatoarea „Acces Direct“:
Am încercat să aflăm care sunt riscurile tabloidizării violenței domestice și a abuzurilor, dar și unde intervine responsabilitatea celor care abordează astfel de subiecte la televizor.
„Violența nu trebuie comercializată, senzaționalizată“
Oana Băluță, conferențiar doctor la Universitatea București și activistă feministă, explică faptul că există studii și recomandări cu privire la modul în care violența asupra femeilor trebuie să fie abordată în mass-media și subliniază că niciun jurnalist sau om de televiziune nu se poate prevala de responsabilitate când aduce în discuție un asemenea caz.
„Este paradoxal ceea ce se întâmplă în România. Sunt pe de-o parte publicații care abordează adecvat violența, nu caută divertismentul. Se uită la poveste, dar în același timp se uită la responsabili, la ce fac autoritățile, la legislație. În același timp, există și astfel de emisiuni în care violența este transformată în ceva ce vinde, în care niște oameni comentează cu lejeritate și spun că așa arată iubirea în cuplul respectiv“, explică Oana Băluță.
În aceste emisiuni sunt invitați în platou oameni care nu ridică niciun fel de problemă legată de încălcarea drepturilor persoanei respective. Nu-și pun problema că ei comercializează suferința și abuzul și că o transformă în divertisment.
Oana Băluță, conferențiar universitar și activistă feministă:
La rândul lui, Radu Herjeu, fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), crede că responsabilitatea nu poate fi scoasă din discuție nici măcar în cazul unor emisiuni de tip tabloid.
„Există o mare responsabilitate pe care, de cele mai multe ori, realizatorii, producătorii și moderatorii unor astfel de emisiuni nu și-o asumă. Au senzația că, dacă au audiență foarte mare, e justificat ceea ce fac. Lipsa de responsabilitate este extrem de gravă. Ai o responsabilitate față de telespectatori, față de societate. Grav este și faptul că foarte mulți dintre ei chiar par că nu înțeleg efectul pe termen lung al unor astfel de abordări, mai ales în rândul adolescenților și al tinerilor, care sunt foarte influențabili.“
Legislația audiovizualului impune limite
Dorina Rusu, membru în CNA, subliniază că dincolo de nevoia de audiență și de libertatea editorială, există limite care sunt fixate de legislația audiovizualului. Televiziunile au obligația de a nu promova producții care prezintă violență fizică, psihică sau de limbaj și de a clasifica programele în funcție de modul în care acestea se referă la utilizarea violenței.
„Un criteriu în clasificarea programelor trebuie să fie psihologia personajelor și reperele morale pe care acestea le oferă minorilor. Vorbesc despre minori pentru că aceste articole din legislație se referă la protecția minorilor, dar realitatea este că emisiunile de acest tip au la fel de mare influență și asupra psihicului multor adulți. CNA a amendat de multe ori emisiunile de acest tip. Amenzile date, deși destul de mari, uneori sunt prea mici pe lângă câștigurile pe care televiziunile le au în urma emisiunilor de acest tip“, explică membra CNA.
Într-o țară în care mulți oameni sunt și astăzi convinși că bătaia e ruptă din rai și că femeia bătută trebuie să fi greșit cu ceva, prezentarea într-o manieră comercială a unor abuzuri nu face decât să adâncească problema, este de părere Dorina Rusu.
„Nu este admisibil ca cei implicați în acte de violență să fie lasați să-și justifice faptele în fața publicului, pentru că în acest fel violența domestică ajunge să pară ceva obișnuit“, a declarat Rusu.
Potrivit Legii Audiovizualului, într-o emisiune în care se abordează, în orice fel, tema violenței domestice este obligatoriu să se asigure informarea victimelor asupra existenței numărului Telverde 0800500833 destinat victimelor violenței. Asta ține de responsabilitatea editorială și este o formă de educație. Sigur, televiziunile comerciale spun că nu sunt obligate să facă educație. Dar sunt obligate să respecte legea.
Dorina Rusu, membră CNA:
Abordarea tabloidă minimalizează abuzurile
Conf. dr. Oana Băluță și jurnalistul Radu Herjeu scot în evidență și o altă consecință a comercializării abuzului și violenței: minimalizează gravitatea problemei.
„În momentul în care tu trivializezi niște lucruri extrem de grave, telespectatorii vor avea senzația că este o făcătură sau un circ de divertisment“, punctează Herjeu.
De asemenea, cei trei specialiști consultați de Libertatea subliniază că este chiar indicat să se mediatizeze cazurile de violență domestică, însă important este modul de abordare.
„Problema nu e la subiect, problema e cum abordezi subiectul. Astăzi, în televiziunea românească, la modul general, foarte puțini își asumă responsabilitatea și o pasează întotdeauna pe umerii telespectatorului, care, nu-i așa, dacă se uită, e treaba lui. Dacă avem derapaje care pot influența psihicul sau scara de valori a unor copii, nu e treaba noastră, e treaba copiilor că se uită la televizor și a părinților că-i lasă“, spune Radu Herjeu.
Caz similar la o emisiune TV din SUA în 1995
Astfel de emisiuni însă nu au fost inventate în România. În Statele Unite și Marea Britanie, de pildă, talk show-urile tabloide au o istorie lungă, nici ea lipsită de acuzații cu privire la modul în care au fost abordate teme sensibile.
De exemplu, în 1995, „The Jenny Jones Show“, talk-show tabloid american difuzat de un post al Warner Bros., a înregistrat o ediție în care Jonathan Schmitz, 24 de ani, a aflat că este admirat în secret de un cunoscut, Scott Amedure, un bărbat homosexual în vârstă de 32 de ani. Trei zile mai târziu, Schmitz l-a împușcat mortal pe Amedure și a anunțat poliția, mărturisind că a comis crima pentru că s-a simțit jenat de cele petrecute în timpul filmărilor. A fost acuzat de omor și condamnat la închisoare, fiind eliberat în 2017.
În 1999, familia victimei a dat în judecată echipa emisiunii, iar un juriu le-a acordat câștig de cauză și daune morale în valoare de 29 de milioane de dolari. Juriul a considerat că abordarea din emisiune a fost una iresponsabilă, iar producătorii nu a luat în calcul consecințele.
Echipa emisiunii a făcut apel, iar sentința a fost anulată de un tribunal din Michigan. De precizat că emisiunea nu a fost difuzată niciodată integral – au apărut doar scurte fragmente, după ce crima a fost comisă.
Ratingurile emisiunii au început să scadă drastic, iar în 2003 emisiunea a fost scoasă de pe post.
S-a sinucis după participarea într-o emisiune din Marea Britanie în 2019
Un caz mai recent are în centru talk-show-ul tabloid britanic „The Jeremy Kyle Show“. În mai 2019, la doar câteva zile după ce a picat testul cu detectorul de minciuni în cadrul emisiunii de la ITV, Steve Dymond, 63 de ani, s-a sinucis. Emisiunea a fost suspendată la scurt timp, iar prezentatorul Jeremy Kyle a mai apărut foarte rar pe micile ecrane.
În 2020, procurorul cazului l-a transformat pe prezentatorul show-ului în „persoană de interes“ în ancheta morții, fiind de părere că acesta „ar fi putut contribui sau ar fi putut provoca moartea“ lui Dymond, după ce i-a spus că este „un mincinos notoriu“.
Bărbatul venise în emisiune pentru a-i demonstra fostei iubite că nu a înșelat-o, iar faptul că a picat testul-poligraf l-a tulburat. În culise, a început să plângă și a mărturisit că și-ar dori să moară. Ancheta este încă în desfășurare.
În urmă cu patru luni, cazul Ramona-Irinel era prezentat drept „dragoste cu năbădăi“
Cu patru luni în urmă, Mirela Vaida prezenta astfel cazul cuplului Ramona Stricatu-Irinel Ciobanu: „Doi iubiți își reproșează vrute și nevrute, după ce au visat să aibă relaţie bazată pe iubire şi încredere. De vină ar fi comportamentul fiecăruia dintre ei. Care sunt acuzațiile celor doi iubiți, dar și alte detalii șocante aflăm din următorul material“.
În materialul la care face referire Vaida o voce din off prezintă relația celor doi astfel: „El se simte veșnic îndrăgostit, în timp ce ea se simte ca o prizonieră în temniță“.
Întrebată dacă partenerul a fost vreodată agresiv fizic cu ea, femeia răspunde: „De zeci de mii de ori. M-a bătut rău. Am trăit cu el mai mult forțată. Îmi spunea că dacă nu mă întorc acasă, moartea mea mi se trage din mâna lui. Mi-a spart capul, am intrat în spital. (…) Nu îl iubesc, nu vreau să trăiesc cu el și totuși stau lângă el sechestrată, ținută forțată“.
Discuția se mută apoi în platou. Vă prezentăm cele mai importante pasaje, care surprind acuzațiile grave făcute de Ramona Stricatu și reacțiile prezentatoarei și ale invitaților, Mara Bănică și Sorin Ovidiu Bălan.
Mirela Vaida: Aţi văzut cele două personaje?
Mara Bănică: Super personaje. Mie mi-au plăcut foarte mult.
Mirela Vaida: Gândiți-vă că ei, deşi spun că se iubesc, ei nu pot fi fericiţi niciodată fiindcă întotdeauna viaţa lor se duce numai aşa.
Mara Bănică: Cred că aşa se iubesc.
Sorin Ovidiu Bălan: Pentru că aşa este iubirea.
Mirela Vaida: Păi, și asta e iubire? Liniște când mai e?
Sorin Ovidiu Bălan: Este o variantă de iubire.
Mirela Vaida: Hai să-i cunoaștem atunci. Îi invit alături de mine pe Ramona Stricatu și Irinel Ciobanu, cei doi iubiți. Haideți să vedem ce au de zis. Păi, mă, Ramona, cum să nu strici tu tot dacă, vorba aia, ai și nume. (Râde)
*****
Mirela Vaida: Cum s-a manifestat gelozia lui?
Ramona Stricatu: Nu am voie să ies să stau de vorbă cu absolut nimeni, nici că e femeie, nici că e bărbat. N-am voie să întreb pe nimeni de vorbă, dacă trec pe lângă cineva, trebuie să las capul în jos. La telefon, de trei ani, n-am avut niciodată credit, pentru că asta a fost interzis.
Mirela Vaida: Să nu poți suna pe nimeni?
Ramona Stricatu: Da.
Mirela Vaida: Dar cine aduce bani în casă? El?
Ramona Stricatu: Da, el a adus. Am fost și eu angajată și dacă el mi-a spus…
Mara Bănică: O fi gelos și pe muncă sau?
Ramona Stricatu: Da, normal. Eu când m-a luat el, am fost angajată.
Un alt capitol al ediției dedicate celor doi este cel în care Mirela Vaida citește rezultatele testului cu detectorul de minciuni la care au fost supuși partenerii. După ce testul poligraf arată că femeia nu l-a înșelat, Mirela Vaida îl pune pe bărbat să se așeze în genunchi, să-i ceară iertare și să o pupe. Femeia se ferește, însă, de atingerile lui.
Mirela Vaida: Contează că s-a pus în genunchi? Îl ierți?
Ramona Stricatu: Nu, că a făcut-o să-l vadă lumea.
Irinel Ciobanu: Eu i-am zis că e viața ei, face ce vrea.
Mara Bănică: Păi, dacă e viața ei, face ce vrea, o lăsai să aibă credit pe telefon, o lăsai să aibă Facebook, o lăsai să iasă din casă, să meargă la serviciu și dacă ea alegea să te iubească în continuare, te iubea, dacă nu, nu.
****
Mirela Vaida (citind una dintre întrebările testului poligraf): Ai bătut-o mai mult de o dată… Dar de ce? O dată nu se pune? Ai bătut-o mai mult de o dată pe iubita ta, Ramona?
Irinel Ciobanu: Da.
Mirela Vaida: Deci ea nu te înșală, n-aduce bărbați, tu o bați, ascunzi banii, Irinel… Următoarea întrebare: Ai amenințat-o cu moartea pe iubita ta dacă se desparte de tine?
Irinel Ciobanu: Da.
Mirela Vaida: Păi, măi Irinel, ori eşti blând, ori te prefaci?
Sorin Ovidiu Bălan: Asta nu e decât o dovadă că o iubeşte.
Mirela Vaida: Deci nu v-ați înșelat, ea nu te-a mințit, dar tu în schimb o lovești, o ameninți cu moartea, ascunzi banii și tot tu vrei să te iubească? Cum e asta, Irinel?
*****
Mirela Vaida: De ce ai amenințat-o cu moartea?
Irinel Ciobanu: Nu, i-am zis așa: „Dacă tu nu mergi la detectorul de minciuni…“.
Ramona Stricatu: Dacă eu nu merg la detector, mi se trage din mâna lui și mie, și copilului…
Mara Bănică: Băi, i-a amenințat și copilul.
Irinel Ciobanu: Am zis și eu așa, ca orice persoană.
Mara Bănică: Cum ca orice persoană?
Mirela Vaida: Da, dar amenințarea e infracțiune penală. Ea dacă face plângere, tu faci pușcărie.
Mara Bănică: Auziți, domnul Irinel Ciobanu, oricât îmi sunteți de simpatic, cum să ameninți un om cu moartea și cum să-i ameninți copilul cu moartea? Eu mă mir că mai stai lângă el, pe cuvântul meu. Eu mă mir. Să-ți amenințe copilul…
Sorin Ovidiu Bălan: Au fost niște vorbe, doar nu a sărit cu coasa.
Mirela Vaida: Ramona, cu inima împăcată, pleci de acasă cu tot cu copil și uiți de viața cu Irinel?
Ramona Stricatu: Da, da.
Mirela Vaida: Spune-i acum ce nu i-ai spus în cei trei ani, ca final, de despărțire. Uite-te în ochii tăi și spune-i.
****
Sorin Ovidiu Bălan: Ia-ți, mă, nevasta de mână și du-te acasă
Ramona Stricatu: Dacă mai vreau eu!
Mara Bănică: Nu e un obiect.
Mirela Vaida: Sorine, nu suntem de acord, nu te supăra. Nu merge așa, nu treci cu vederea așa niște amenințări.
Sorin Ovidiu Bălan: Dar voi sunteți nașii?
Mirela Vaida: Dar tu cine ești? De ce o încurajezi pe ea să stea într-o viață din asta. Dacă femeia e nefericită și o amenință cu moartea…
Sorin Ovidiu Bălan: A fost nefericită că omul o bănuia de niște lucruri și acum s-a convins că nu sunt adevărate.
Mirela Vaida: Bun, deci împreună sau separat?
Ramona Stricatu: Împreună acum când plecăm.
Mirela Vaida: Și mâine?
Ramona Stricatu: Separat, fiecare pe drumul lui. Mi-a promis că, dacă iese testul bine, mă duce acasă la mama.
Pe 16 mai, la patru luni distanță, Ramona Stricatu și fiul ei au fost uciși de către Irinel Ciobanu.