Lucrările de consolidare a planşeului de beton peste râul Dâmboviţa vor începe cel mai târziu pe 1 octombrie, vor costa 750 de milioane de lei, adică aproximativ 150 de milioane de euro, au ca termen de execuţie anul 2028, iar constructorul este asocierea formată din Construcții Erbasu (lider), Concrete & Design Solutions si BogArt, a anunțat Primăria condusă de Daniel Băluță pe 19 august.

Construcția din beton care susține o mare parte din Piața Unirii a fost încadrată în clasa tehnică 4, adică nesatisfăcător, din 5 posibile.

Marius Coaje, director al Primăriei Sectorului 4, a explicat pentru Spotmedia că din proiectul tehnic reiese că vor fi 4 etape de lucru la planșeu și 8 etape de lucru la pasajul rutier.

„Iar ca să nu blocăm traficul de tot în zonă, se va lucra în paralel. Și se va executa o etapă la planșeu, în paralel cu două etape la pasaj. Apoi altă etapă la planșeu și, în paralel, încă două etape la pasaj. Și tot așa”, a spus directorul din Primăria Sectorului 4.

În etapa 1, se va interveni în zona parcului din Piața Unirii, adică se va sparge și se vor reloca rețelele afectate, dar fără afectarea circulației rutiere. În paralel, se vor face lucrări la pasajul Unirea, în două etape.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

Unde se va sparge în Piața Unirii din București pentru înlocuirea planșeului și cum se va circula în zonă câțiva ani — Zonele în care se va lucra sunt marcate cu bleu pe hartă. Imagine: Alexandru Nistor / Spotmedia

În etapa a doua, se va interveni în zona de planșeu de la Hanul lui Manuc, plus alte două zone la pasajul rutier Unirea.

În etapa a treia, se va interveni la ieșirea din parc, în zona fântânilor și a Restaurantului Horoscop și se va lucra pe o zonă întinsă de pasaj, anume ieșirea spre Bulevardul Dimitrie Cantemir.

În etapa a patra, se va închide zona de planșeu, cu intervențiile din zona de sifonare și se vor finaliza intervențiile la zonele rămase din pasaj.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Circulația nu va fi oprită

Primăria Sectorului 4 vrea să se lucreze în 3 schimburi pe șantierul de la Unirii, dar pentru că zona este locuită, trebuie găsită o variantă care să îi deranjeze cât mai puțin.

Din punctul de vedere al restricțiilor de trafic auto din zona Unirii, Poliția Rutieră va institui măsuri care presupun îngustarea sau închiderea anumitor benzi, refacerea de fluxuri și drumuri temporare în anumite locuri, dar circulația mașinilor nu va fi oprită complet.

„Exista varianta pe care au spus-o, dar doar atât, au spus-o anumite persoane, să închizi total zona de acolo. Și există varianta etapizării, cu trafic prin zonă. Pe aceasta din urmă am ales-o noi. Se va lucra, dar se va și circula”, a spus Marius Coaje. El a precizat că, dacă vor fi respectate semnele de circulație temporare montate în zonă de Brigada Rutieră, se va putea circula.

Pasajul Unirea, inaugurat în iunie 1987

Pasajul Unirea din București a fost dat în folosință în iunie 1987. Cu o lungime de 900 de metri, dintre care 600 de metri acoperiţi, era cel mai mare pasaj rutier subteran din România la acel moment.

Recomandări

Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

Libertatea a căutat în arhive ce a scris presa vremii despre nou inauguratul pasaj.

„Instalații de televiziune cu circuit închis pentru urmărirea traficului” și „aparatură modernă de ventilație pentru eliminarea noxelor” erau promisiunile autorităților comuniste.

35 de zile

au durat lucrările la Pasajul Unirea, lung de 900 de metri, scria ziarul România Liberă în iunie 1987, anunțând „o nouă realizare a epocii Nicolae Ceaușescu”.