Cu exceptia Italiei, regulile tuturor celorlalte tari sunt mai stricte decat cele franceze, arata un raport francez asupra conditiilor in care casatoria faciliteaza accesul la cetatenie in sapte tari europene.
In Franta, strainii care se casatoresc cu cetateni francezi pot obtine cetatenia franceza prin-tr-o simpla declaratie, la un an dupa oficializarea legaturii, cu conditia ca viata in comun a celor doi sa continue inca. In cazul in care apare un copil inainte de implinirea termenului de un an, mama sau tatal de origine straina devine automat cetatean francez.
Si in Germania, Italia si Portugalia, casatoria duce la obtinerea automata a cetateniei, dar in alte tari aceasta nu face decat sa faciliteze accesul la procesul de naturalizare. In Germania, strainul casatorit cu un cetatean german are dreptul sa fie naturalizat, dar numai dupa trei ani de sedere in tara si doi de casatorie. In Italia, consortul strain poate depune o cerere de naturalizare dupa sase luni consecutive de sedere in aceasta tara sau dupa trei ani de la casatoria cu un italian.In Portugalia, na-tionalitatea consortului strain se obtine printr-o declaratie, dar la trei ani de la casatorie.
In Marea Britanie, Spania, Olanda si Danemarca, strainii sunt tratati toti la fel, indiferent ca sunt sau nu casatoriti cu cetateni ai respectivelor tari. Ei sunt supusi procedurilor de drept comun si beneficiaza doar de putin mai multa rapiditate: trei ani de sedere in loc de cinci in Marea Britanie, un an in loc de zece in Spania.
In Olanda, conditia de durata oarecare a sederii dispare daca cetateanul strain e casatorit cu un olandez de cel putin trei ani, iar in Danemarca, se poate cere naturalizarea dupa o sedere intre patru si sase ani, in functie de vechimea casatoriei.