Liderii UE au convenit, în principiu, luni, 30 mai, să reducă importurile de petrol rusesc cu aproximativ 90% până la finalul anului și au stabilit și alte noi sancțiuni europene. Noul pachet de sancţiuni urma să fie finalizat miercuri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor înainte de publicarea sa în jurnalul oficial al UE pentru intrarea în vigoare.
Premierul ungar Viktor Orban s-ar fi opus însă sancționării patriarhului Kirill. De altfel, Viktor Orban s-a exprimat anterior împotriva țintirii lui Kirill, spunând:
„Ungaria nu va sprijini punerea liderilor bisericii pe o listă de sancțiuni. Acest lucru afectează problema libertății religioase pentru comunitățile din Ungaria și aceasta este sacrosantă”, a spus Orban, potrivit BBC.
Patriarhul este considerat „un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin” şi „a devenit unul dintre principalii susţinători ai agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei”, subliniază propunerea de sancţiuni înaintată statelor membre.
Pentru adoptarea sancţiunilor europene, este necesară unanimitatea, iar Viktor Orban şi-a dat inițial acordul cu privire la acest nou pachet de sancţiuni.
Printre măsurile din pachetul de sancțiuni propus de UE se numără:
- eliminarea din sistemul SWIFT a trei bănci ruseşti, printre care cea mai mare bancă, Sberbank
- sancționarea Alinei Kabaeva, o fostă gimnastă olimpică, presupusa amantă a lui Putin, și a Patriarhului Kirill
- Sancționarea a zeci de militari, inclusiv a celor considerați responsabili de crimele de război raportate la Bucha, precum și a companiilor care furnizează echipamente, bunuri și servicii forțelor armate ruse
- Interzicerea a altor trei societăţi de radiodifuziune de stat ruseşti