Ministrul de Finanțe al Ungariei, Mihály Varga, și-a exprimat opoziția față de adoptarea de către Consiliul European a unor amendamente privind ajutorul acordat Ucrainei. „Ungaria este împotriva modificării legislației financiare”, a spus el la Bruxelles, în timpul ședinței deschise a reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare.
Era vorba despre modificarea legislației financiare pe termen lung, care trebuie adoptată în unanimitate de toate țările UE.
Veto-ul maghiar de marţi însemnă că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.
„Din păcate, nu am putut adopta pachetul în ansamblu. Cu toate acestea, acest lucru nu ne descuraja ambițiile de a începe alocarea ajutorului nostru Ucrainei de la începutul lunii ianuarie. Trebuie să găsim o soluție care să fie susținută de toate statele. Vom găsi o soluție pentru a sprijini Ucraina”, a spus ministrul ceh de finanțe, Zbigniew Stanyura, care a prezidat întâlnirea.
Pe 9 noiembrie, Comisia Europeană a propus să aloce Ucrainei 18 miliarde de euro în 2023. Fondurile ar trebui acordate sub formă de împrumuturi în condiții foarte favorabile, cu o perioadă de rambursare de până la 35 de ani. În aceeași zi , Budapesta a anunțat că nu va sprijini modificările necesare pentru pregătirea acestui pachet de ajutor.
Preşedinţia cehă a Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe, mai târziu în decembrie, data de 12
decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă, sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.
Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.