3 comentariiCu scoruri cuprinse între 42 și 46 de puncte din 100, Ungaria, Bulgaria și România se află la mare distanță de țările scandinave din UE, aflate în top 3 al statelor considerate cel mai puțin corupte.
Ungaria a primit 42 de puncte din punct de vedere al indicelui de percepție a corupției, Bulgaria – 43 de puncte, iar România – 46 de puncte.
Danemarca este considerată drept țara care stă cel mai bine din blocul comunitar (90 de puncte), urmată de Finlanda (87) și Suedia (83), în indicele de percepție a corupției pe anul 2022 al ONG-ului.
Danemarca și Finlanda sunt, de asemenea, în fruntea clasamentului mondial, aceasta din urmă la egalitate cu Noua Zeelandă (87), datorită „instituțiilor lor democratice puternice și a respectării drepturilor omului”, în timp ce Siria și Sudanul de Sud (13) și Somalia (12), „implicate în conflicte prelungite”, se află pe lista de la coada clasamentului.
Luxemburg, Regatul Unit și Austria și-au văzut scorurile scăzând semnificativ din 2017, în timp ce Irlanda este singura țară membră a UE al cărei punctaj s-a îmbunătățit.
Republica Moldova, care a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie anul trecut, și-a îmbunătățit, de asemenea, scorul (39 de puncte).
Cu un punctaj de 28, Rusia are unul dintre cele mai slabe rezultate din Europa de Est, iar invazia acesteia pe scară largă din Ucraina care a început în februarie anul trecut este o „reamintire clară a amenințării pe care corupția și absența responsabilității guvernamentale o reprezintă pentru pacea și securitatea globală”, potrivit unui comunicat de presă al Transparancy International publicat împreună cu raportul.
Scorul Ucrainei este doar puțin mai mare (33) față de anul precedent, dar țara „a întreprins reforme importante și și-a îmbunătățit politicile în mod constant” de la începutul războiului.
Dar conflictul nu a pus capăt corupției din țară, după cum arată scandalul recent care l-a forțat pe ministrul adjunct al apărării din Ucraina să demisioneze – ceea ce indică faptul că „mecanismele anticorupție ale țării sunt departe de a-i putea trage la răspundere pe funcționarii publici”, notează raportul ONG-ului.
Marea Britanie și Qatar se află la minime istorice în clasamentul din acest an – deși pentru Doha raportul nu face o legătură directă cu așa-numitul scandal de corupție Qatargate, care a zguduit Bruxellesul.
Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) folosește date din sondaje bazate pe interviuri cu experți și oameni de afaceri din diverse surse (inclusiv Banca Mondială și Forumul Economic Mondial) pentru a poziționa 180 de țări din întreaga lume în funcție de nivelul de corupție perceput, pe o scară de la 0, care înseamnă „foarte corupt”, la 100 („deloc corupt”).
Definiția de „corupție” avută în vedere pentru calcularea IPC se concentrează pe exemple specifice care implică funcționari publici, de la mită la deturnarea de fonduri publice, precum și pe capacitatea guvernelor de a limita corupția în sectorul public.
Și în 2022, România, Ungaria și Bulgaria ocupau primele trei poziții din UE ale celor mai corupte țări potrivit indicelui calculat de Transparency International.
Foto: Profimedia Images