Ungaria are de 15 ori mai puține cazuri de coronavirus decât România, fiind una dintre ”campioanele” Uniunii Europene. Totuși, situația nu e chiar așa roz, deoarece autoritățile de la Budapesta testează mult mai puțin decât România, iar oamenii sunt descurajați să se testeze.

Ungaria avea până la data de 28 august doar 5.379 de cazuri de coronavirus și 614 decese, la aproape 10 milioane de locuitori, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

Spre comparație, România are un total de 84.468 de infectări și 3.507 decese cauzate de COVID-19. Diferența rămâne mare și raportată la numărul de locuitori, tara noastră având o populație de două ori mai mare decât țara vecină.

Stă extrem de bine la un indicator

Țara noastră are al treilea număr de cazuri din Uniunea Europeană în ultimele două săptămâni raportat la suta de mii de locuitori (85,1), după Spania (196,4) și Malta (116,1). 

În schimb, Ungaria are al treilea cel mai mic număr de infectări raportat la suta de mii de locuitori, de doar 5,8 cazuri în ultimele 14 zile, după Luxemburg și Letonia, potrivit datelor ECDC.

Doctorul Adrian Marinescu, medic infecționist la Spitalul Matei Balș, spune că există câțiva factori diferențiatori între Ungaria și România. ”Ungaria nu a avut valuri de cetățeni care s-au întors în țară, nu a avut vid legislativ, iar populația are și un alt grad de educație medicală”, spune Marinescu.

De asemenea, acesta a remarcat și măsurile dure și prompte pe care Ungaria le-a luat contra pandemiei. De altfel, de la 1 septembrie Ungaria închide din nou granițele: străinii nu au voie în Ungaria fără un motiv întemeiat, iar maghiarii care se întorc acum în țară trebuie să stea 14 zile în izolare, potrivit Portfolio.hu.

Marinescu spune că măsura este de prevenție pentru perioada rece.

Număr mic de teste

Ziaristul Attila Bátorfy, de la Atlatszo.hu, a declarat pentru Libertatea că numărul redus de teste explică numărul mic de infecții.

”Există îngrijorări că Guvernul subraportează numerele sau le falsifică. Îmi pot imagina ce e mai rău de la acest Guvern, dar nu cred că acum este cazul. Numărul mic de teste și o targetare proastă par o explicație destul de rațională pentru mine pentru numărul mic de cazuri și ar putea fi o practică intenționată a Guvernului pentru a ține numerele mici. Dar nu am date concrete”, spune acesta.

Jurnalistul spune că autoritățile se așteaptă acum la creșterea infectărilor, vineri fiind consemnate 132 de cazuri, al doilea cel mai mare nivel de până acum.

Ziariștii maghiari mai scriu că autoritățile descurajează oamenii care au simptome sau suspiciuni să ceară testarea. Spre exemplu, un cetățean care are febră, tușește și îi este rău nu este testat decât dacă ajunge să aibă probleme de respirație.

Potrivit Worldmeters.info, un site care agregă date despre coronavirus, Ungaria este pe locul 149 în lume, cu 571 de cazuri la milionul de locuitori. România are 4.396 de cazuri la un milion (locul 58).

Ungaria este pe locul 102 în lume la numărul de teste pe milion (43.147 de teste). 

România are 91.427 de teste pe milionul de locuitori (locul 59), mai mult decât dublu față de Ungaria. 

Populația a fost disciplinată

De asemenea, un alt motiv pentru care Ungaria are atât de puține cazuri este că măsurile luate inițial au fost corecte, iar populația a fost disciplinată și a respectat restricțiile, potrivit ziariștilor de la portalul științific Qubit.hu. 

Populația nu dorește să ajungă în spitalele de stat, care au probleme cu dotările. Organizația non-guvernamentală Human Rights Watch avertiza în data de 4 august că a descoprit că din spitale publice lipsesc săpunul, dezinfectanții de mâini, iar doctorii și pacienții nu au echipamente de protecție.

Organizația mai afirma că 25% din infecții au fost contractate în spitale, iar infecțiile cu coronavirus luate din spitale au dus la jumătate din numărul total de morți.

Ce măsuri a luat țara vecină

Ungaria a aplicat mai multe măsuri dure pentru lupta împotriva pandemiei. La începutul acesteia, țara vecină a blocat la graniță românii care veneau din Italia sau Spania, țări afectate puternic de criza sanitară. Aceștia nu au putut traversa țara decât în urma intervenției autorităților române și doar noaptea.

Primele cazuri de coronavirus au fost cele ale unor studenți străini din Iran care au venit în Ungaria și au mers la cursuri. Astfel, au fost închise granițele, iar cursurile au fost suspendate. 

Din data de 13 martie au fost închise școlile și grădinițele, iar ulterior au fost închise și barurile, restaurantele și cinematografele. România a închis școlile din 11 martie. 

Magazinele cu produse non-esențiale se închideau la ora 15.00. Cu toate acestea, sălile de sport și frizeriile au continuat să funcționeze. În România, acestea  au fost închise; frizeriile s-au desschis la 15 mai, iar sălile de sport la 15 iunie. 

Masca, obligatorie în transportul în comun

Masca a devenit obligatorie în transportul în comun din Ungaria, dar și în taxiuri, piețe și magazine. 

Autoritatea de transport din Budapesta a distribuit 60.000 de măști în aprilie, iar Biserica Reformată a donat alte 30.000 de măști, după cum scria Hungary Today.

Când parcurile din Budapesta au devenit aglomerate, autoritățile le-au închis în week-end, dar doar pentru o lună.

O altă măsură a fost stabilirea unui program diferit de cumpărături pentru persoanele în vârstă. Timp de câteva luni, cei de peste 65 de ani nu puteau face cumpărături decât între orele 9-12. 

Închisoare pentru fake news

Concomitent, Orban a criminalizat distribuirea deliberată de informații false privind pandemia cu până alla cinci ani de închisoare, conform Bloomberg.

Măsura a fost criticată deoarece ar fi putut fi folosită pentru cenzurarea opoziției sau a celor care critică Guvernul. 

Începând cu 1 februarie, Ungaria a pus deținuții din închisorile Debrecen și Sátoraljaújhely să producă măști sanitare. Aceștia realizează 20.000 de măști pe zi, în schimburi de câte 12 ore.

Conducere prin decrete

Concomitent, țara vecină a fost aspru criticată de la Bruxelles în privința acceselor autoritariene ale premierului maghiar Viktor Orban. 

Starea de urgență a fost declarată în data de 11 martie, dar Parlamentul i-a acordat puteri extraordinare premierului în data de 30 martie. Orban putea să conducă țara prin decrete, eliminând forul legislativ din ecuație.

Parlamentul de la Budapesta a votat în data de 16 iunie ridicarea puterilor discreționare ale premierului.

Totuși, BBC nota că și după eliminarea prerogativelor temporare ale lui Orban, acesta a rămas totuși cu mai multă putere. Și asta pentru că legea permite ca, în cazul unei noi pandemii, Guvernul să declare ”stare de urgență sanitară” și să conducă prin decrete, ocolind Parlamentul.

Orban a spus însă că puterile suplimentare l-au ajutat să lupte cu pandemia.

Economie slăbită

Rezultatele nu sunt însă la fel de bune în domeniul economic. Economia maghiară a scăzut cu 13,6% în cel de-al doilea trimestru față de perioada similară din 2019, potrivit ING.

Față de primul trimestru din acest an scăderea este de 14,5%.

Căderea a fost mai mare decât estimările analiștilor și vine ca urmare a măsurilor de închidere a economiei și din dependența mare de exporturi a Ungariei. Pe teritoriul statului vecin au fabrici producătorii auto Audi și Mercedes.

Spre comparație, România a consemnat un declin de 10,5% față de trimestrul al doilea din 2019 și de 12,3% față de primele trei luni din acest an.

ING estimează că Ungaria va trece acest an cu o scădere economică de 5,5%.

Aceasta mai spune că va fi nevoie de 2-3 ani pentru revenirea la nivelul de dinainte de pandemie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News