• Înainte de Ungaria, președintele Slovaciei a anunțat astăzi, 18 iunie, susținerea țării sale pentru Mark Rutte, cu condiția asigurării protecției spaţiului său aerian.
  • România a rămas astfel singurul stat membru care nu îl sprijină pe Rutte, în condițiile în care și președintele Klaus Iohannis s-a înscris în cursa pentru șefia NATO.
  • Candidatul pentru funcția de secretar general trebuie să fie sprijinit de toate cele 32 de țări membre pentru a ocupa postul.

UPDATE 18.10: Premierul Ungariei, Viktor Orban, a transmis oficial că îl va susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO.

Într-o postare pe X (ex-Twitter), în care publică și o poză alături de fostul premier olandez, Viktor Orban anunță că „Ungaria e pregătită să susțină candidatura premierului Rutte”.

„În urma recentelor alegeri europene, unde ungurii au votat în număr mare în favoarea păcii, am ajuns la un acord important cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Am convenit că niciun angajat ungur nu va lua parte la activitățile NATO în Ucraina și că nu vor fi folosite fonduri maghiare pentru a-i sprijini. Următorul nostru pas în această săptămână a fost să ne asigurăm că acest acord poate rezista testului timpului. După întâlnirea de ieri de la Bruxelles, premierul Mark Rutte a confirmat că sprijină pe deplin acest acord și că va continua să facă acest lucru, dacă va deveni următorul secretar general al NATO. Având în vedere angajamentul său, Ungaria este pregătită să susțină candidatura premierului Rutte pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Viktor Orban pe X.

Totodată, el a adăugat că premierul olandez l-a asigurat că „scopul său în calitate de secretar general al NATO va fi să trateze toți aliații cu același nivel de înțelegere și respect”.

***

Surse citate de posturile olandeze NOS și RTL au relatat că premierul ungar Viktor Orban nu și-a reiterat cererea de a primi scuze din partea lui Rutte pentru ceea ce liderul de la Budapesta a descris luna trecută drept opinii „problematice” despre Ungaria.

Scuzele fuseseră una dintre cele două condiții pe care Ungaria le pusese pentru a-l sprijini pe Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO.

Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană” și trebuie „pusă în genunchi”, spunea Rutte în iunie 2021 la un summit european, ceea ce a stârnit nemulțumirea regimului de la Budapesta.

Cealaltă condiție, garanția că Ungaria nu va trebui să asigure finanțare pentru Ucraina sau să trimită personal în țara devastată de război, a fost îndeplinită săptămâna trecută.

Purtătorul de cuvânt al lui Orban, Zoltan Kovacs, a confirmat pe rețeaua socială X că Orban și Rutte s-au întâlnit la sfârșitul zilei de 17 iunie, pentru discuta despre „problemelor bilaterale și internaționale”.

Rutte și Orban au avut o „conversație bună”, a mai spus purtătorul de cuvânt al liderului ungar, citat de postul NOS.

Oficialii ungari nu au transmis o declarație oficială cu privire la vreo schimbare de poziție.

Rutte a declarat luni, 17 iunie, că rămâne „prudent de optimist în ceea ce privește Ungaria”.

Slovacia a anunțat și ea că-l susține pe Rutte

Între timp, astăzi, noul președinte slovac Peter Pellegrini a declarat că țara sa este pregătită să îl susțină pe Rutte pentru funcția de conducere în cadrul NATO.

„După o ultimă discuție cu Mark Rutte și după consultarea guvernului slovac, Slovacia îl poate imagina pe Mark Rutte la șefia NATO”, a declarat Pellegrini.

„Slovacia nu mai are astăzi niciun sistem de apărare antiaeriană, de acea am discutat cu Rutte despre situaţia în care, dacă este ales secretar general al Alianţei, să facă eforturile pentru asigurarea protecţiei şi apărării spaţiului aerian al Slovaciei – cel puţin până când Slovacia va putea să-şi asigure cu capacităţi proprii protejarea spaţiului aerian. Rutte şi-a exprimat disponibilitatea de a soluţiona această problemă în viitor”, a adăugat liderul de la Bratislava.

Slovacii se numără printre cei mai pro-ruși dintre membrii UE și NATO, iar premierul populist de stânga Robert Fico a oprit livrările de arme către Ucraina după instalarea sa în funcție în octombrie.
La fel ca Orban, Fico s-a opus în mod public și unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO.

„Iohannis, presat să se retragă”

Mandatul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO se încheie în toamna acestui an.

Publicația Politico relata, la finalul lunii mai, că președintele Klaus Iohannis este presat să se retragă din cursa pentru șefia NATO. Această informație a fost respinsă atunci de biroul lui Iohannis.

„Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale”, a transmis biroul președintelui.

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News