Ungaria a pierdut oficial accesul la peste 200 de milioane de euro în granturi, provenind de la Norvegia, Islanda și Liechtenstein, pe fondul temerilor tot mai mari privind derapajele democratice ale guvernului Viktor Orban, scrie Politico.
Decizia a venit după ce Budapesta nu a reușit să ajungă la un acord cu cele trei țări – singurele membre ale Spațiului Economic European (SEE) care nu fac parte din UE – în privința distribuirii fondurilor.
Norvegia, Islanda și Liechtenstein finanțează programe în 15 state UE, inclusiv Ungaria sau România, pentru a contribui la reducerea disparităților sociale și economice din Europa.
Ministerul de Externe al Norvegiei a anunțat într-un comunicat că „țările donatoare au stabilit o cerere clară pentru toate cele 15 țări beneficiare cum că fondurile pentru societatea civilă trebuie să fie administrate independent față de autorități”.
„Ungaria a acceptat acest lucru, dar nu a acceptat numirea celui mai calificat om pentru această sarcină. Am fost, prin urmare, incapabili să ajungem la un acord, iar potrivit condițiilor stabilite prin Memorandumul de înțelegere semnat cu Ungaria în decembrie 2020, niciun program nu va fi implementat în Ungaria în cadrul programului granturilor SEE și norvegiene în această perioadă”, a fost declarația oficială a guvernului de la Oslo.
„Când guvernul nu poate ajunge la un acord pe un principiu de bază, așa cum a făcut-o cu celelalte 14 țări beneficiare, atunci trebuie să tragem linie”, a spus ministrul de externe al Norvegiei, Ine Marie Eriksen Søreide, a cărui țară oferă 95% din aceste fonduri.
„Ar fi de neimaginat pentru noi să îi permitem Ungariei să încalce aceste reguli foarte stricte”, a spus șefa diplomației de la Oslo pentru Politico, vineri.
Fondurile alocate societății civile reprezentau aproximativ 100 de milioane de coroane norvegiene (9,6 milioane de euro), scrie Euronews.
Șeful de cabinet al lui Viktor Orban, Gergely Gulyás, anunțase deja de joi pierderea fondurilor, criticând guvernul de la Oslo.
„Norvegia ne datorează acești bani, deoarece, fără să fie un membru al UE, participă la piața comună, se bucură de beneficiile ei”, a spus oficialul de la Budapesta.
Søreide a spus însă că fondurile reprezintă o contribuție voluntară și și-a exprimat regretul pentru societatea civilă maghiară.
„Au nevoie de bani deoarece au foarte puține resurse de venit acum, așa că va trebui să găsim alte soluții pentru a-i sprijini, chiar dacă este tot mai greu, tocmai în Ungaria, din cauza faptului că își intensifică controlul asupra societății civile”, a spus ea.
Tot mai multe critici pentru Ungaria
Norvegia s-a contrat de mai multe ori cu Budapesta pe tema finanțării societății civile. În 2014, Oslo a acuzat guvernul maghiar că a folosit un audit și intervenția poliției pentru a intimida o organizație care avea rolul de a distribui fondurile norvegiene către ONG-urile maghiare.
Norvegia a suspendat temporar alocarea de fonduri către Ungaria în acel an.
În decembrie, Curtea Europeană de Justiție a decis că guvernul Ungariei a încălcat legislația UE restricționând finanțarea pentru societatea civilă.
Asta după ce, în 2017, o lege maghiară impusese o limită anuală de 22.000 de dolari pentru donațiile străine și a cerut ONG-urilor să declare fiecare sponsor străin care donează mai mult de 1.400 de dolari pe an.
Søreide a spus că Norvegia – care a tăiat și fondurile către localitățile poloneze declarate „zone libere de LGBT” – este, de asemenea, îngrijorată de noua lege anti-LGBT din Ungaria.
„Ultimele evenimente din țară mă îngrijorează foarte mult”, a spus șefa diplomației, invocând măsurile împotriva societății civile și a drepturilor omului.
Decizia Norvegiei vine la câteva zile după ce Comisia Europeană a anunțat lansarea unei proceduri de infringement împotriva Ungariei pe tema legii catalogate drept „homofobe”, dar despre care Budapesta spune că are menirea de a proteja drepturile copiilor și ale părinților.
Tot zilele trecute, Bruxelles-ul a anunțat că va întârzia aprobarea planului de redresare al Ungariei.