Analiză sumbră în New York Times despre problemele financiare ale Ungariei: „Un Crăciun întunecat, care anunță vremuri grele”

Mulțumită unei uzine auto deținute de investitorii germani, cel mai mare oraș din nord-vestul Ungariei, Gyor, are salarii neobișnuit de mari, un șomaj aproape inexistent și un număr mare de alegători care, recunoscători pentru prosperitatea lor relativă și pentru serviciile municipale bine finanțate, îl susțin pe Viktor Orban.

Prin urmare, localnicii au trăit un șoc atunci când, la începutul Adventului – sfârșitul lunii noiembrie – târgul anual de Crăciun din oraș, de obicei decorat cu lumini festive, s-a deschis aproape în întuneric, scrie cotidianul american.

Nu a fost singurul semn al problemelor. În octombrie, autoritățile din Gyor au închis muzee, biblioteci, galerii de artă și un centru de natație, spunând că prețurile ridicate la energie fac ca funcționarea acestora să fie prea scumpă. Școlilor și grădinițelor li s-a cerut să reducă temperatura în clase.

În ciuda bogăției sale relative, orașul este în criză financiară, asemenea autorităților municipale din multe alte părți ale Ungariei. Dar care sunt motivele?

De când Rusia a invadat Ucraina, în februarie, țările din Europa, în special, au fost zguduite de creșterea costurilor la energie și a prețurilor, în general.

Recomandări

Cum au făcut praf Constituția niște judecători CCR? Cazul Șoșoacă nu e despre Șoșoacă

Dar șocul a fost deosebit de puternic în Ungaria. În prezent, țara se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa și cu o devalorizare puternică a monedei. În noiembrie, rata inflației a fost de peste 22%, iar forintul a scăzut cu aproape 10% față de euro, de la începutul anului.

În ultimul an, liderii opoziției au avertizat în mod repetat că țara va avea de suferit, deoarece guvernul a cheltuit masiv bani de la buget, pentru a-și asigura victoria electorală zdrobitoare din primăvară.

Acum, când economia se îndreaptă spre recesiune, realitatea economică a lovit dur întreaga Ungarie.

„O situație aproape critică”

Guvernatorul băncii centrale a țării, de obicei un aliat de nădejde al Fidesz, a avertizat luna aceasta că Ungaria trebuie să accepte faptul că „economia se află într-o situație aproape critică”, în mare parte din cauza a politicilor inflaționiste ale propriului guvern, nu doar a războiului din Ucraina.

La conferința sa anuală de presă de miercuri, Orban a recunoscut că țara sa se confruntă cu probleme, descriind anul 2022 ca fiind „probabil cel mai dificil an în Ungaria de la căderea comunismului”.

Dar reluând un slogan al Rusiei, care spune că este victima „rusofobiei” Occidentului, Orban și-a acuzat și el criticii de „ungarofobie” și a spus că „Bruxelles-ul și liberalii internaționali” se coalizează împotriva guvernului său, scrie New York Times.

Recomandări

O mașină s-a răsturnat la intrarea în Pasajul Lujerului, din București, pe linia de tramvai 41 | VIDEO

Problemele economice l-au făcut pe Orban să caute cu disperare bani de la Uniunea Europeană, forțându-l să ajungă la un compromis cu Bruxelles-ul și să promită unele reforme în justiție, pentru a debloca fondurile europene suspendate.

Dar acest lucru nu va ajuta prea mult pe termen scurt orașele cu probleme financiare, precum Gyor.

Cea mai mare parte a fondurilor vor merge la Budapesta, pentru a acoperi marea gaură din bugetul național și pentru a permite guvernului să evite un împrumut scump de pe piețele internaționale.

Instituțiile de presă maghiare, cele mai multe controlate direct sau indirect de Fidesz, au salutat acordul ca pe o „mare victorie maghiară”.

Dar observatorii independenți au văzut mai degrabă un armistițiu între Budapesta și Bruxelles.

Cine e de vină?

Oamenii din Gyor sunt și ei atenți la ce se întâmplă. Tibor Lorincz, care lucrează pe un motostivuitor la o filială a uzinei germane și a votat pentru Fidesz, s-a declarat consternat de decizia municipalității de a renunța la iluminatul festiv.

„Cu toții avem nevoie de puțină lumină în viețile noastre de Crăciun”, a spus el pentru New York Times. Prin urmare, el a mobilizat sute de concetățeni pe rețelele sociale pentru a decora orașul cu propriile lumini.

Recomandări

Ce sunt învățați liberalii să spună despre „criza” din coaliție, Șoșoacă și Lasconi

Rușinată, administrația municipală, condusă de Fidesz, a anunțat brusc că a găsit bani în plus și a început să împodobească orașul – nu mult, dar suficient pentru a risipi întunericul. „Am câștigat o mică bătălie”, a spus Lorincz, „dar nu și războiul”.

Într-un mesaj pentru cotidianul american, primarul orașului Gyor, Csaba Andras Dezsi, a explicat decizia de a folosi „decorațiuni mai modeste” arătând spre „conflictul armat din vecinătate și criza energetică aferentă”.

Pentru unii localnici, criza reprezintă o problemă mai mare. Roland Kosa, care conduce o companie de producție de film din Gyor, a declarat că zgârcenia municipalității în ceea ce privește iluminatul festiv a fost un „punct de cotitură”.

„Nucleul identității noastre este că suntem un oraș bogat, iar acest lucru ne-a lovit chiar în acest nucleu”, a spus Kosa pentru New York Times. „Toată lumea se întreba: Chiar nu ne putem permite să mai avem nici măcar lumini de Crăciun?”, a continuat el.

Kosa s-a declarat sceptic că motivul problemelor financiare ar fi criza energetică și a dat vina pe Fidesz și pe primarul orașului.

Csaba Andras Dezsi, de profesie cardiolog, a preluat conducerea municipalității după ce primarul anterior, Zsolt Borkai, tot de la Fidesz, a fost implicat într-un scandal sexual și a demisionat în 2019.

Scandalul nu a redus prea mult sprijinul copleșitor al alegătorilor din oraș pentru Fidesz, în parte pentru că a fost în mare parte ignorat de către presa loială lui Orban.

Veștile proaste privind economia au fost la fel de bine ascunse, prezentate ca fiind „știri false”, născocite de adversarii politici, sau puse pe seama sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

Orban a reușit să creeze „o realitate alternativă”

Pentru a cultiva sprijinul populației pentru discursul său, guvernul Orban organizează acum o așa-numită „consultare națională” – pe tema unor întrebări sugestive care ar trebui să arate că „sancțiunile distrug economiile europene”.

Uniunea Europeană nu a impus nicio sancțiune asupra gazelor naturale rusești, iar gigantul energetic al Moscovei, Gazprom, a determinat el însuși creșterea prețului la energie, prin reducerea livrărilor, scrie New York Times.

Ungaria, care și-a trimis ministrul de externe la Moscova în această vară pentru a implora Rusia să mențină livrările de gaze, nu a fost afectată de aceste reduceri, dar trebuie totuși să plătească mai mult, deoarece prețul practicat de Gazprom este stabilit în mare parte de tarifele pieței.

„Puterea și efectul propagandei sunt extraordinare”, a explicat pentru New York Times Bulcsu Hunyadi, analist la Political Capital, un think-tank din Budapesta care îl critică adesea pe Orban. Potrivit analistului, Ungaria a construit un sistem de „autocrație informațională” care permite guvernului să „creeze o realitate alternativă”.

Un studiu recent al Political Capital a constatat că majoritatea maghiarilor consideră că sancțiunile impuse după debutul invaziei Rusiei din Ucraina au afectat mai mult Europa decât Rusia. De asemenea, jumătate dintre alegătorii Fidesz cred că Ungaria nu a aprobat aceste sancțiuni.

În realitate, Budapesta a votat pentru fiecare dintre cele nouă pachete de sancțiuni ale UE din februarie, inclusiv o ultimă rundă aprobată de Orban și ceilalți lideri chiar săptămâna trecută, la Bruxelles.

„Un adevărat șoc”

Negarea problemelor economice sau învinovățirea Bruxelles-ului a devenit mult mai dificilă luna aceasta, când Gyorgy Matolcsy, șeful băncii centrale a Ungariei, a declarat în fața parlamentarilor că indicatorii financiari și macroeconomici ai Ungariei se află pe cel mai prost loc din Uniunea Europeană, sau pe locul doi.

El a estimat că „anul viitor va fi mai rău” fără o schimbare bruscă de curs.

Peter Virovacz, economist la ING Bank din Budapesta, a declarat că „a fost un adevărat șoc” să audă avertismente atât de dure din partea băncii centrale. „Piețele se gândesc de ceva timp la toate aceste greșeli, dar a fost o revelație pentru localnici”, a spus el, citat de New York Times.

Problemele s-au adunat. În toamnă, profesorii și susținătorii lor au ieșit în stradă pentru a cere salarii mai mari.

Iar Orban a fost nevoit săptămânile trecute să renunțe la politica sa emblematică de plafonare a prețurilor la carburanți, din cauza unei penurii de benzină și motorină care i-a împins pe maghiari să se îngrămădească la cozi, la benzinării.

În Gyor, scrie New York Times, primarul s-a străduit să țină sub control veștile neplăcute prin intermediul Gyor Plusz, o companie media locală favorabilă guvernului, care controlează un post de televiziune, un post de radio, un site web și o publicație tipărită.

Balazs Pollreisz, unul dintre puținii membri ai opoziției din consiliul municipal din Gyor, a declarat că reacția localnicilor la problema iluminatului de Crăciun ascunde de fapt probleme mai importante, cum ar fi creșterea bruscă a prețului chiriei pentru rezidenții locuințelor publice.

Joi, el a organizat un mic protest în fața primăriei.

„Luminile de Crăciun nu sunt cea mai mare problemă a noastră”, a spus el. „Dar ele au devenit un simbol al modului în care lucrurile au mers prost. A avut loc o dezbatere uriașă pe rețelele sociale și în cafenele, toată lumea întrebându-se de ce un oraș bogat ca acesta este atât de lipsit de bani”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News