„Este vorba despre încălcări ale statului de drept care compromit utilizarea și gestionarea fondurilor UE”, a declarat Comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn. „Nu putem concluziona că bugetul UE este suficient protejat”.

„Decizia de astăzi este o demonstrație clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE și de a folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura acest obiectiv important”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru buget și administrație, citat de Politico. Acesta a subliniat că decizia a fost luată în unanimitate de comisari în timpul reuniunii de duminică dimineaţa a Colegiului format din cei 27 de comisari europeni.

Hahn a spus că Ungaria a promis că va lua măsuri pentru a rezolva îngrijorările Uniunii Europene, dar trebuie totuși ca promisiunile să fie transpuse în noi legi și acțiuni practice înainte ca blocul să fie liniștit.

Comisarul Johannes Hahn a subliniat că Budapesta a prezentat 17 măsuri de remediere a problemelor semnalate şi că acestea „ar trebui, în principiu, să fie capabile să abordeze problemele descrise în notificare”, inclusiv „neregulile sistematice” în procesul de achiziții publice, conflictul de interese din partea oficialilor guvernamentali și slăbiciunea în investigarea și urmărirea penală în cazurile privind fondurile UE. Potrivit oficialului european, termenul rămâne „foarte strâns”, iar o schimbare concretă ar presupune mai mult timp.

UE a introdus noua sancțiune financiară în urmă cu doi ani, tocmai ca răspuns la ceea ce spune că reprezintă subminarea democrației în Polonia și Ungaria. De altfel, în această săptămână, Parlamentul European a catalogat Ungaria drept „o autocrație electorală”, o măsură pe care Viktor Orban a descris-o drept o „glumă plictisitoare”.

De asemenea, blocul a criticat în repetate rânduri legile din Ungaria privind achizițiile publice pentru că nu oferă garanții suficiente împotriva corupției.

Consiliul Uniunii Europene (reprezentând guvernele UE) are acum la dispoziție o lună pentru a decide dacă va da curs sau nu recomandării Comisiei. În acest caz, Ungaria va avea, de asemenea, o lună pentru a răspunde – deși poate solicita o prelungire – ceea ce înseamnă că, cel mai devreme, Comisia ar putea îngheța fondurile către Budapesta începând din 19 noiembrie, scrie Euronews

Orban, care se autointitulează „luptător pentru libertate” împotriva viziunii asupra lumii a Occidentului liberal, neagă că Ungaria este mai coruptă decât altele din UE.

El a refuzat de mult să-și modifice legile, dar acum este pus sub presiune pentru a ajunge la un acord cu Bruxellesul pentru a asigura bani pentru economia maghiară aflată în dificultate.

Comisia blochează deja aproximativ 6 miliarde de euro preconizate pentru Ungaria într-un stimulent separat de redresare economică din cauza COVID, spunând că, altfel, banii ar fi expuși corupției.

OLAF a descoperit nereguli în cheltuirea fondurilor europene de către Ungaria, în perioada 2015-2019, pentru aproximativ 4% din suma totală, cel mai slab rezultate înregistrat de toate statele membre. OLAF a declarat în 2016 că Budapesta ar trebui să ramburseze peste 280 de milioane de euro cheltuiți pentru metroul din Budapesta din cauza „fraudei și posibilei corupții”.

Dar procedurile complexe și disputele politice au permis Ungariei să evite pedepse financiare majore de la aderarea la bloc în 2004, lucru care ar putea să nu mai fie posibil pe măsură ce UE își testează noua sancțiune preventivă.

De asemenea, Orban a provocat supărarea multor lideri europeni pentru că a cultivat legături apropiate cu președintele rus Vladimir Putin și a compromis unitatea europeană necesară pentru a impune și a menține sancțiunile împotriva Rusiei.

Noi legi săptămâna viitoare

Guvernul Ungariei va înainta Parlamentului, săptămâna viitoare, noi legi pentru a pune capăt impasului şi a debloca accesul la fondurile Uniunii Europene, a declarat sâmbătă șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, citat de Reuters. Dacă vor fi aprobate, noile legi ar putea intra în vigoare în noiembrie.

Măsurile ar include crearea unor organisme independente de supraveghere anticorupţie pentru a monitoriza utilizarea fondurilor UE, precum şi măsuri pentru a face mai transparent procesul de achiziţii publice.

„Guvernul fie a acceptat solicitările Comisiei Europene, fie, în domeniile în care nu le-am putut accepta, am reușit să ajungem la un compromis satisfăcător pentru ambele părți”, a declarat şeful de cabinet Gergely Gulyas în cadrul unei conferințe de presă citate de Deutsche Welle

Urmărește-ne pe Google News