ComenteazăV.* are 57 de ani și s-a vaccinat cu Pfizer, cu prima doză, pe 26 ianuarie. Pe 16 februarie a făcut rapelul, iar joi, 8 aprilie, a realizat testul pentru depistarea prezenței anticorpilor. Rezultatul a fost de 0,4 U/ml, în timp ce valoarea de referință, care arată dezvoltarea unui răspuns imun, este de 0,8 U/ml.
Femeia suferă de scleroză multiplă, o boală autoimună cu care a fost diagnosticată în urmă cu șapte ani, pentru care ia tratament imunosupresor. Aceasta este și explicația pentru care, spun specialiștii consultați de Libertatea, unii pacienți pot să nu dezvolte anticorpi.
Există contraindicații pentru persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă în cazul vaccinării cu un ser care conține virus cu vector viral sau virus atenuat. De aceea, V. s-a vaccinat cu serul de la Pfizer, care era, de altfel, și singurul disponibil pe data de 26 ianuarie, când s-a programat pentru vaccinare, încadrându-se în etapa a doua.
„Abia am așteptat să mă vaccinez, m-am programat de îndată ce a fost posibil și am găsit loc la un centru fără să trebuiască să merg sute de kilometri. M-am protejat și înainte, și după vaccinare, port întotdeauna mască și evit deplasările care nu sunt esențiale. M-a surprins rezultatul testului, dar nu am de ales, voi continua să am grijă de mine. Toți cei din familia mea s-au vaccinat acum, cu deschiderea etapei a III-a, deci sper să fiu oricum mai în siguranță decât eram anul trecut”, a declarat V.
O a doua vaccinare cu alt ser ar fi inutilă
Dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, a precizat, pentru Libertatea, că persoanele care nu dezvoltă anticorpi după vaccinare nu ar putea să încerce să utilizeze un alt ser și nici același, sub forma unui booster.
În literatura de specialitate, în momentul de față, există unele combinații între vaccinurile existente pe piață care ar putea să ofere un răspuns imun sporit, dar recomandările oficiale nu susțin combinarea serurilor. Inclusiv Ministerul Sănătății a explicat, într-o postare pe pagina de Facebook, că persoanele care s-au vaccinat cu prima doză nu pot să primească un alt tip de vaccin la rapel.
Întrebat dacă, în ciuda absenței anticorpilor, există posibilitatea ca organismul să fi dezvoltat totuși un răspuns imun la nivel celular, dr. Valeriu Gheorghiță a precizat că acest lucru este o posibilitate. Aceeași ipoteză a confirmat-o, pentru Libertatea, și dr. Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balş.
Absența anticorpilor nu înseamnă mereu vulnerabilitate în fața virusului
Acesta a specificat că orice vaccin, inclusiv cel împotriva infecției cu SARS-CoV-2, nu vine cu o eficiență de 100%, iar în cazul unui anumit procent, în cazul Pfizer – de 5%, e posibil ca imunizarea să nu aibă efectul scontat.
„Este posibil ca pentru un procent din populație vaccinarea să nu aibă efectul scontat. Riscul ca vaccinul să nu fie eficient este și mai mare în cazul celor care au boli autoimune și urmează tratament imunosupresor. Există o probabilitate mai mare decât în populația generală ca ei să nu dezvolte anticorpi, dar trebuie să ținem cont de faptul că există și contează și imunitatea celulară, limfocitele T. Astfel că este posibil ca atunci când intră în contact ulterior cu virusul, imunitatea celulară să conteze într-o măsură destul de mare și ca acei oameni să fie protejați de formele severe ale bolii”, a explicat dr. Adrian Marinescu.
El a precizat că absența anticorpilor nu înseamnă că persoanele respective nu vor avea nicio protecție în fața bolii, dar a insistat asupra faptului că ar trebui să se protejeze ca și cum nu ar avea această protecție.
„Răspunsul e clar: nu sunt protejați”
Prof. dr. Luminița Iancu, coordonator al Direcției de studiu Microbiologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași și prorector al universității, este mai tranșantă: aceasta spune că persoanele care nu fac anticorpi după vaccinare nu sunt protejate.
Eu i-aș ține sub un clopot de sticlă pe cei care iau tratamente cu imunosupresoare.
Medic Luminița Iancu:
„Răspunsul e clar: nu sunt protejați. Ar putea să mai încerce o testare de anticorpi mai încolo, dar nu cred că se vor schimba lucrurile. Oricum, cu vaccin, fără vaccin, precauțiile trebuie să continue pentru toată lumea. Nu e garantat nici că au imunitate celulară, chiar dacă e o posibilitate. Fiindcă anticorpii sunt cei care neutralizează atașarea virusului pe receptorii celulelor. Producere de anticorpi e consecința cooperării la nivelul imunității celulare. Putem deduce, dacă nu sunt anticorpi deloc, că și imunitatea celulară e compromisă”, a explicat prof. dr. Luminița Iancu.
Aceasta a spus că, din punctul de vedere al felului în care funcționează acum vaccinurile, nu ar avea sens încercarea imunizării cu un alt ser. Singura variantă posibilă trebuie să fie luată în calcul doar la consultarea cu medicul specialist: dacă tratamentul cu imunosupresoare ar putea fi suspendat câteva luni, atunci vaccinarea după perioada respectivă ar putea genera un răspuns imun.
Problema legată de acest aspect este că multe afecțiuni autoimune, în care corpul se atacă singur, soluția este să fie „temperată” reacția imună prin medicamente. Cel mai des, acestea nu se administrează zilnic, ci periodic, unele tratamente chiar la 6 luni, timp în care medicamentația „lucrează” în permanență în corpul pacientului.
Prin urmare, suspendarea tratamentului ar putea face mai mult rău decât bine, explică specialiștii.
*Numele lui V. a fost păstrat anonim, la cererea pacientei.
FOTO: 123rf