Comisia de Etică a UAIC a invocat în nenumărate rânduri că nu au fost găsiți trei experți la nivelul Universității și nici la nivel național care să se pronunțe dacă teza de doctorat este sau nu plagiat.
Jurnalista Emilia Șercan a publicat o analiză încă de acum mai bine de un an pe pressone.ro, în care susținea faptul că aproape toată teza de doctorat “Particularităţile criminalităţii organizate în România”, a lui Codruț Olaru, ar fi fost plagiată din multiple surse, cărți sau online.
Aceasta a depus o plângere care ar fi ajuns în atenția UAIC, conform reprezentanților instituției de învățământ superior, pe 29 octombrie 2018.
Conform legislației în vigoare, din acel moment, Universitatea, prin Comisia de Etică și Instituția Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), era obligată să emită un punct de vedere în care să spună, după evaluarea tezei, dacă o consideră a fi plagiată sau nu.
Aceștia erau obligați să trimită acel punct de vedere în 30 de zile, alături de o copie conformă cu originalul tezei depuse la biblioteca instituției, mai departe, către Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Lucru care nu s-a întâmplat. În decembrie 2018, Ovidiu
Gavrilovici, președintele Comisiei de Etică de la UAIC, a fost prezent în fața
CEMU pentru a oferi explicații cu privire la întârzierile în analiza
plagiatului.
“În ședința CEMU din 6 decembrie 2018, atunci când a fost audiată Comisia de Etică a UAIC, reprezentanții acesteia au admis situația în cauză, menționând că vor lua o serie de măsuri pentru a îndrepta situația. Acest lucru nu s-a întâmplat”
Fragment din hotărârea CEMU, publicată pe 25 iulie 2019
„Este prea multă discuție, prea mult balamuc”
În momentul de față, după opt luni, Comisia de Etică e blocată la același pas – emiterea unei opinii, argumentele lor fiind că nu există în universitate trei specialiști în drept penal care să poată face această analiză și că din cele trei mari universități din țară – Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București sau Universitatea de Vest din Timișoara -, doar de la Cluj a fost nominalizat un expert.
Acest lucru ar fi insuficient, spun cei de la “Cuza”, contraziși fiind de reprezentanții CEMU, care susțin într-o hotărâre publicată pe 25 iulie 2019 că nu ține de responsabilitatea universității să întrunească o comisie de experți și că, dacă insistau, era îndeajuns și expertul de la Cluj, care își luase angajamentul de a analiza teza.
Mai mult, Gheorghe Iancu, președintele CEMU, spune că are cunoștință personal de cazuri la Universitatea din București, unde este cadru didactic, în care Comisia de Etică a făcut propriile analize fără a consulta un expert pe lucrări din sfera dreptului penal.
Este prea multă discuție, prea mult balamuc. Este o prostie ce invocă ei, alte universități nu au specialiști în Drept și totuși au luat decizii. Se cheamă experți, cum l-au avut și ei pe cel de la Cluj, care analizează și se ia o decizie. Vă spun drept că dacă nu se apucă să facă ordine acolo, vom face noi. Sunt de doi ani președintele acestui consiliu și nu am văzut niciodată așa ceva, așa o indolență. E și vina rectorului, profesorul Tudorel Toader nu are nici un respect față de alți profesori
Gheorghe Iancu, președintele CEMU
Ce riscă universitatea: desființarea școlii doctorale și demiterea rectorului
De altfel, CNATDCU a întrunit deja, potrivit hotărârii CEMU, o comisie de lucru care să analizeze teza lui Codruț Olaru, dar așteaptă în continuare deblocarea situației la “Cuza”.
Iar CEMU, în hotărârea citată, a înaintat un termen de 30 de zile pentru soluționarea problemei, amenințând universitatea cu aplicarea articolului 125 din Legea Educației, care precizează condițiile în care rectorul poate fi demis, și cu dizolvarea școlii doctorale în domeniul Drept.
Sigur că noi vom face toate demersurile în condițiile în care tăcerea universității va fi indubitabilă în continuare. UAIC trebuie în decurs de 30 de zile să ia o decizie și să comunice această decizie, în caz contrar solicităm retragerea acreditării școlii doctorale în materie de drept, ceea ce implică să nu mai poată organiza doctorate, și se poate ajunge chiar la demiterea rectorului. De către Ministerul Educației, desigur, noi lor le transmitem recomandările
Gheorghe Iancu, președintele CEMU
Apărarea universității, leapșa cu adrese interne
Din comunicatul oficial al universității se arată cercul
în care se tot învârte: Comisia de Etică nu a analizat teza, a cerut Școlii
doctorale de la Drept să o facă, ei au argumentat că nu au oameni, au solicitat
evaluatori externi, nu au fost găsiți trei în țară care să își asume analiza,
Comisia de Etică a cerut iar Școlii doctorale să evalueze, care a răspuns
iarăși că nu poate.
“Deoarece Școala Doctorală de Drept a argumentat că nu poate nominaliza, în mod obiectiv, un număr de trei experți care să poată face parte dintr-o astfel de comisie, la data de 07.12.2018, UAIC a transmis Ministerului Educației Naționale o adresă în care se menționa imposibilitatea Comisiei de Etică de a numi, în mod regulamentar, o comisie care să poată analiza în mod obiectiv teza de doctorat vizată de sesizarea de plagiat și solicita numirea de experți externi pentru analizarea ei. (…) Prin urmare, la 13 februarie 2019, universitatea a transmis ministerului o adresă în care a invocat imposibilitatea de a constitui o comisie de analiză a tezei de doctorat vizate și, implicit, de a transmite un punct de vedere și a reluat solicitarea de numire a unor experți externi”, se precizează într-un comunicat public remis de UAIC în cursul zilei de miercuri.
În afara unui comunicat, nimeni din universitate nu
vorbește
Libertatea a vrut să clarifice situația, încercând să discute cu toți cei implicați: Cătălin Tănase, prorectorul responsabil cu studiile doctorale, Dan Cristea, directorul Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, membru corespondent al Academiei Române, Mihaela Onofrei, ordonatorul de credite la vremea respectivă cât rectorul Toader era suspendat.
Aceștia nu au putut să fie contactați pentru a oferi un punct de vedere, în timp ce Ovidiu Gavrilovici, președintele Comisiei de Etică, a transmis că nu este purtător de cuvânt al universității. Decanul Facultății de Drept, Septimiu Panainte, nu a dorit să comenteze cazul, însă a spus că dorește să fie finalizat cât mai repede.
Situația trebuie rezolvată procedural cât mai curând posibil, din punctul nostru de vedere, al facultății, ca să nu treneze lucrurile
Septimiu Panainte, decanul Facultății de Drept
Am discutat însă, sub protecția anonimatului, cu trei dintre membrii Comisiei de Etică, iar aceștia au explicat faptul că, deși nu au fost făcute presiuni directe pentru tergiversarea analizei, raportul de subordine cu rectorul implicat în acest caz i-a făcut pe toți “să suflet și în iaurt”.
“Era evident că nu există o soluție ușoară. Sunt regulamente care trebuie respectate, iar cei de la Școala doctorală a Facultății de Drept sunt într-adevăr în imposibilitatea de a da un verdict. Cum să își dea cu părerea pe un doctorat coordonat de şeful lor, care să spui apoi că e complet obiectiv? Șeful nostru, al tuturor, de fapt”, a precizat unul dintre membrii Comisiei de Etică.
Un alt membru a invocat faptul că legislația nu prevede
astfel de cazuri de incompatibilitate, când analiza ar trebui să fie mutată
direct în curtea CNATDCU, ca să nu fie membrii Comisiei de Etică puși în
situația de a da verdicte cu privire la șeful lor direct – rectorul
universității.