Clădirea Universității din București, acoperită de graffiti, cu trepte ciobite și pereți afumați, aștepta de mult decizia Guvernului pentru începerea lucrărilor de consolidare și renovare. În clădirea de pe bulevardul Regina Elisabeta învață acum în jur de 10.000 de studenți, de la Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie.
Lucrările vor dura cinci ani și vor fi realizate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Investiția va fi de 445,88 de milioane de lei, din care Universitatea va contribui cu 2,37 de milioane.
O istorie de 151 de ani
Se vor face lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și șarpantei, a fațadelor, restaurarea finisajelor interioare, refacerea instalațiilor și, foarte important, lucrări de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.
“Clădirea Palatului Universității, situată în piața ce îi poartă numele, este cea mai mare clădire din patrimoniul Universității din București, dar și cea mai încărcată de istorie. Clădirile noastre istorice stau mărturie pentru rolul esențial pe care Universitatea l-a avut, încă de la înființare, în societatea românească. Prezervarea acestei istorii lungi și valoroase este, astăzi, dependentă de protejarea, renovarea și consolidarea clădirilor care sunt parte a acestor istorii”, a declarat rectorul Marian Preda.
Palatul Universității se află la Kilometrul 0 al Bucureștiului și este construit după planurile arhitectului orașului și totodată, decan al Facultății de Științe, Alexandru Orăscu. Construcția edificiului a început în 1857 și a fost finalizată și inaugurată oficial în 1869. Clădirea este construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. În 2017, arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, împreună cu profesori de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro