O echipă de cercetători de la universități britanice, franceze și belgiene au examinat rezultatele analizei cu izotopi de stronțiu ale fragmentelor de oase aparținând unui număr de 25 de persoane, descoperite lângă locul fostului crematoriu din apropierea monumentului, iar concluzia este că cel puțin 10 dintre aceștia nu au trăit în regiunea Stonehenge. Ei veneau de mai departe şi unii din vestul Ţării Galilor.

”Coroborând acest lucru cu dovezile arheologice, sugerăm că, potrivit celei mai plauzibile ipoteze, ar putea fi originari din Țara Galilor, regiune din care provin și blocurile de piatră albastră ridicate în stagiile inițiale ale construcției”, a spus grupul de oameni de știință, condus de experți de la departamentul de arheologie al Universității Oxford.

”Rezultatele scot în evidență importanța conexiunilor între diferite regiuni în ceea ce privește deplasarea atât a materialelor cât și a oamenilor în procesul de construcție și utilizare a Stonehenge”, au explicat cercetătorii în cel mai recent număr al revistei Scientific Reports, parte din grupul editorial Nature.

Arheologii cred că cercul principal de la Stonehenge, cu un diametru de 30 de metri, a fost construit în scopuri religioase, politice sau pentru alte ceremonii.

Ciclurile anotimpurilor se pare că au inspirat oamenii din neolitic să alinieze lespezile gigantice, de 25 de tone fiecare, după mișcările soarelui.

Studii recente sugerează că pietrele verticale mai mici folosite la construcția monumentului au fost extrase din Țara Galilor și deplasate, inclusiv peste un râu, până la monumentul din comitatul Wiltshire

Citește și: Cine sunt cei doi piloți implicați în accidentul aviatic de la Suceava. Aveau mii de ore de zbor la manșă

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News