Ce a spus „Cico” Dumitrescu
„A spus acolo că ar fi pentru omor. A pus un termen Voinea ăsta (procurorul Dan Voinea — n.r.), dar nu are niciun fel de acoperire. Eu nu am avut pe nimeni în subordine, eu nu am avut pușcă. Cu ce să omor? Cu praștia? Sunt suspect”, a spus „Cico” Dumitrescu după întâlnirea cu procurorii, potrivit Agerpres.
La Parchet, „Cico” Dumitrescu a fost întâmpinat de un protestatar, care l-a făcut „criminal”.
Și la intrare în sediul Parchetului, „Cico” Dumitrescu, fost șef al Direcției Cultură Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne, a negat orice implicare în represiunea din 13-15 iunie 1990.
„Eu nu am avut niciun fel de amestec în chestia asta. Eu eram șeful Direcției Generale Cultură Sport. Nu m-am întâlnit cu revoluționarii, să zic așa, decât când au atacat Poliția Capitalei. Că atunci domnul președinte Iliescu îi căuta pe Chițac și pe Diamandescu și nu i-a găsit. Și m-a sunat pe mine și m-a întrebat: ‘Măi, ce se întâmplă acolo?’. ‘Nu știu, domnu’ președinte’. Zice: ‘Du-te, mă, și vezi’! Când i-am zis: ‘Dom’ne, ăștia cer arestați!’. Zice: ‘Du-te și vorbește cu șeful Poliției — era generalul Bâtlan — să le dea drumul!’. I-am spus că nu e, m-au luat, m-au bătut, mi-au rupt uniforma. Și a doua zi i-am spus: ‘Domnu’ președinte, eu mă duc la procuratură’. Cum adică, general să fie bătut, călcat, mi-au călcat ochelarii. Mi-a spus: „Așa se întâmplă, lasă-i, mă, în pace!”, a spus „Cico” Dumitrescu.
Presa a relatat că, în anul 2005, pe numele lui „Cico” Dumitrescu a fost depusă o plângere penală de către Asociația Victimelor Mineriadei din România, în care era acuzat că a bătut o femeie, Epure Viorica, membră a Partidului Național Țărănist.
Femeia îl acuza pe „Cico” Dumitrescu de încercare de determinare a mărturiei mincinoase, șantaj, amenințare și vătămare corporală gravă.
Ea a susținut că, în ziua de 14 iunie 1990, în timp ce se îndrepta spre sediul PNȚ, a fost prinsă de mineri, care au bătut-o, după care au dus-o la sediul Ministerului de Interne, unde „Cico” Dumitrescu ar fi obligat-o să declare că în sediul PNȚ sunt droguri și arme.
Ce a declarat Miron Cozma
Tot joi dimineață, la Parchetul General s-a prezentat și Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte CPUN, dar şi Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, citat în același dosar.
„Deocamdată infracțiunea (de care sunt acuzat — n.r.) e cea comună, pe (art.) 439 ca și toți ceilalți, dar pe situația de la litera ‘g’ am înțeles, adică vătămări corporale, fizice, chestiuni din astea inventate. (…) Nu e vorba de crime împotriva umanității”, a declarat Miron Cozma, la ieșirea din sediul Parchetului. El a afirmat că minerii au venit în București conduși de autorități. „Dacă au venit, au venit conduși de autoritățile conduse de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și coloneii din servicii, care, chiar în iunie ’90, au fost acolo și bineînțeles ministrul adjunct Burlec de la mina Aninoasa, Nicolae Cămărășescu, securistul”, a spus Cozma.
El a afirmat că minerii au venit în București conduși de autorități. „Dacă au venit, au venit conduși de autoritățile conduse de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și coloneii din servicii, care, chiar în iunie ’90, au fost acolo și bineînțeles ministrul adjunct Burlec de la mina Aninoasa, Nicolae Cămărășescu, securistul”, a spus Cozma.
În opinia sa, procurorii au procedat corect, dar va depune probe din dosarul pe care îl are la CEDO, în calitate de parte vătămată.
„E absolut normal și consider că s-a procedat corect de către Parchet în ideea că în calitatea de lider al minerilor din Valea Jiului să am calitate ca toată lumea, în faza incipientă, de suspect. (…) Eu marți voi da o declarație, alături de avocatul meu”, a afirmat el.
Cozma s-a declarat nevinovat și a spus că a fost adus forțat cu ultimul tren de mineri care a ajuns la București. „Miron Cozma nu a venit nici cu primul tren, nici cu al doilea, (…) a fost adus în ultimul tren. (…) Parchetul, procedural, nu face altceva decât să respecte legea. De-a lungul vremii nu există nicio reclamație împotriva mea. Am luat bătaie din cauza lui Marian Munteanu. A spus (…) că i-am salvat viața lui și unei domnișoare”, a declarat Cozma.
El a susținut că inculpați în acest dosar sunt ”Armata, Internele și Serviciile”.
Miercuri, fostul președinte Ion Iliescu și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost chemați la Parchet, unde au fost anunțați că sunt acuzați pentru infracțiuni contra umanității.
„Prin ordonanța nr. 47/P/2014 din data de 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g și j din Codul penal constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din dimineața zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane și rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 și 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanșat de către muncitori din unele centre industriale și bazine carbonifere din țară”, a anunțat Parchetul General într-un comunicat de presă.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârșirea acestor fapte.
„În perioada următoare vor fi audiate persoanele față de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității prev. de 439 lit. a, g și j din Codul penal și care la data evenimentelor dețineau funcții de conducere la nivelul structurilor civile și militare ale statului, precum și în cadrul unor unități economice”, se precizează în comunicat.
În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia procurorului general Tiberiu Nițu de redeschidere a anchetei în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”.
În rezoluția nr.175/P/2008 se menționa că, în anul 1997, la nivelul Parchetului General s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect plângerea Asociației victimelor mineriadelor 1990-1991, împotriva mai multor demnitari din perioada 1990, printre care Ion Iliescu, Miron Cozma, Petre Roman.
Procurorii au deschis atunci zeci de dosare, unele trimise la Parchetul Militar, după ce persoane fizice sau juridice au depus alte plângeri care vizau distrugerile săvârșite în perioada 14-15 iunie 1990 cu ocazia venirii minerilor în București, prin pătrunderea fără drept, în sediul unor instituții și în sediile unor partide politice, dar și săvârșirea unor infracțiuni de furt, tâlhărie, loviri și alte violențe.
În anul 1998, la nivelul Secției Parchetelor Militare au fost întocmite patru noi dosare, în care au fost efectuate cercetări în legătură cu împrejurările în care s-au declanșat și au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în București, contribuția și rolul a 27 de învinuiți civili, printre care și Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, precum și a unui număr de șapte învinuiți care aveau calitatea de militari la momentul desfășurării evenimentelor, printre care Mihai Chițac și Corneliu Diamandescu.
Concluzia procurorilor a fost aceea că aproximativ 1.300 de persoane au suferit vătămări și în jur de 100 de persoane au decedat.
Într-unul dintre aceste dosare, procurorii militari i-au cercetat pe grl (rez) Mihai Chițac, grl (rez) Gheorghe Andruța, col. Traian Ștefan Călin, col. Dumitru Costea și col. Vasile Constantin, în legătură moartea patru persoane împușcate în perioada 13-15 iunie 1990. Acest dosar a fost trimis de două ori în instanță, fiind restituit tot de atâtea ori pentru completarea urmăririi penale.
Față de Ion Iliescu s-a început urmărirea penală prin rezoluția nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informații false.
Pe 7 decembrie 2007, procurorul general de atunci, Laura Codruța Kovesi, a infirmat rezoluția prin care a fost începută urmărirea penală față de Ion Iliescu, desemnându-se ca cercetările să fie continuate de către procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică, informează Agerpres.
În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT, iar procurorii de aici au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informații false), Mihai Chițac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu și încetarea urmăririi penale față de Virgil Măgureanu.
Prin rezoluția nr. 175/P/2008 din 17.06.2009, procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru săvârșirea infracțiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii) și complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârșirii acesteia) și încetarea urmăririi penale pentru infracțiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente.
Tot prin aceeași rezoluție au fost scoși de sub urmărire penală Virgil Măgureanu, Mihai Chițac, Victor Atanase Stănculescu, Vasile Dobrinoiu, Corneliu Diamandescu, Petre Peter, Emil Dumitrescu.
Ce spune procurorul militar Dan Voinea, care a coordat mai mulți ani ancheta
Fostul procuror militar Dan Voinea, care a coordonat timp de mai mulți ani ancheta în acest dosar, spune că încadrarea juridică corectă pentru mineriade este „crime împotriva umanității”.
„Toate victimele, peste 1.200 (morți și răniți), ei au fost căzuți sub puterea adversarului politic, pentru că ei au fost arestați atunci și s-au exercitat acte de represiune împotriva lor tocmai pentru că erau adversari politici. Ei au avut parte de tratamente neomenoase. Unii au fost bătuți, au fost și cateva violuri. Declarațiile părților vătămate există la dosar. Cred că mare lucru nu mai are de făcut. Practic, Ion Iliescu s-a implicat personal în coordonarea acțiunilor represive din 13 -15 iunie”, a spus Dan Voinea la Digi24.
Măgureanu a spus, la intrarea în Parchet, că nu-şi poate reproşa nimic „în legătură cu morţii”, în timp ce Iliescu a refuzat să facă orice fel de declaraţii.
Dosarul Mineriadei s-a redeschis în luna martie 2015
Instanţa supremă a decis, pe 9 martie, redeschiderea urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. În anchetă sunt vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.
Ce s-a întâmplat în 13-15 iunie 1990
Minerii în frunte cu Miron Cozma, care, ani mai târziu, a şi fost condamnat pentru asta, au venit atunci în Capitală şi, ajutaţi de organele statului, au dispersat cu brutalitate mişcarea antifesenistă din Piaţa Universităţii, care voia să elimine de la conducere toţi foştii membri ai aparatului de stat comunist.
Ortacii şi forţele de ordine au bătut atunci tot ce le-a ieşit în cale, indiferent de vârstă şi sex, în special dacă aducea a intelectual… Oficial, s-au înregistrat şase morţi şi 746 de răniţi. „Golani”, aşa primiseră eticheta protestatarii din Piaţa Universităţii, chiar din partea preşedintelui de atunci, Ion Iliescu.
După ce timp de aproape trei zile s-a acţionat ca la război în centrul Capitalei, inclusiv cu muniţie adevărată, după ce minerii au făcut ordine cu bâte şi cu pumnii, pe 15 iunie, după marea retragere, conducerea ţării a decis să ascundă urmele haosului plantând panseluţe în faţa Teatrului Naţional.
În aceeaşi zi, Ion Iliescu a mers la Romexpo, de unde le-a mulţumit ortacilor pentru sprijin. Semnificativ este fragmentul prin care sunt indicaţi vinovaţii secundari ai acţiunilor: „Cu ajutorul vostru, au fost descoperite în subsolul clădirii PNŢ-CD: depozit de sticle incendiare, droguri, seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piaţa Universităţii şi armament. La clădirea Asociaţiei 16-21 Decembrie, depozite de bâte şi alte asemenea arme albe, lanţuri şi aşa mai departe, în subsolul Universităţii s-au descoperit arme: 22 de puşti Jeco, dar care sunt arme periculoase în asemenea condiţiuni, şi saci cu prafuri euforizante pe care probabil că le-au folosit în această perioadă. Cum se poate motiva în sediul unui partid politic, în sediul unor asociaţii declarate apolitice, prezenţa unor asemenea depozite de sticle incendiare, de muniţii, de droguri şi arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva aşa ceva?”.
Cert este că toate aceste probe nu au putut fi aduse în instanţă şi nici măcar invocate ulterior.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro