După ce joi dimineață Marcel Ciolacu a anunțat sec, printr-un mesaj pe Facebook, faptul că PSD se retrage de la masa discuțiilor pentru noul Guvern, imediat motivele date pe surse au fost legate aproape exclusiv de modul cum s-ar fi adresat unii liberali sau USR-iști în spațiul în ceea ce privește relația PSD. Însă carta sensibilității PSD care a trecut peste jigniri și certuri mai mari are implicații mai profunde.

În primul rând, potrivit surselor Libertatea, principalul motiv al râcii a fost care Guvern dă „ordonanța trenuleț”, adică actul normativ care stabilește ce taxe și creșteri de venituri se amână, sau ce alte prevederi, cum ar 6% din PIB la Educație, mai trebuie puse un an pe pauză. Liberalii au fost cei care au insistat să fie asumată de Guvernul Ciolacu, în timp ce premierul Ciolacu a insistat ca noul Executiv, instalat rapid, să își asume OUG-ul, susțin surse din trei tabere politice: PSD, PNL și USR.

Una din măsurile care a aprins discuțiile este cea legată de înghețarea pensiilor la nivelul lui decembrie 2024, ceea ce ar însemna că promisiunile des trâmbițate de PSD și PNL s-ar evapora înainte de a le fi simțit efectul. În continuare e o discuție pe această temă.

Un alt punct fierbinte este înghețarea salariilor bugetarilor, nu doar ale demnitarilor, la nivelul lui decembrie 2024, unde există ceva mai mult consens.

„Agentul electoral reprezentat de pensionari e mai important acum decât agentul electoral reprezentat de bugetari”, susțin surse politice pentru Libertatea. De altfel, potrivit informațiilor Libertatea, dacă noul Guvern nu strânge cureaua, nivelul cheltuielilor necesare față de cel al veniturilor, în situația de față, depășește 50 de miliarde de lei. Așa că trebuie luate măsuri pentru a diminua ecartul, de la reducerea aparatului bugetar, înghețări și reduceri de alte costuri.

Viitorul candidat la prezidențiale

Al doilea motiv de dispută e legat de alegerile prezidențiale. Social-democrații sunt nemulțumiți că așa-zisul consens cu PNL pentru candidat comun la prezidențiale se lovește de posibilitatea ca liberalii să-l susțină pe Nicușor Dan în cursă, lucru de neacceptat pentru partidul lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan a transmis la discuțiile din Coaliție că el nu exclude sprijinirea lui Nicușor Dan, ceea ce PSD-ului nu a picat bine, pentru că nu ar vrea să aibă o guvernare cu PSD și UDMR, pentru ca apoi candidatul prezidențial să folosească PSD pe post de sac de box în campanie.

Mai mult, mariajul PSD-PNL-UDMR ar avea parte doar de luna de miere, poate ceva mai mult timp, până s-ar stabili calendarul alegerilor și s-ar intra în campanie. După, deși PNL e alături de PSD, ar începe atacarea guvernării.

Dintre numele de potențiali candidați comuni în spațiul public, dinspre PSD începe să vină cu insistență cel al lui Crin Antonescu. Trei surse social-democrate au precizat pentru Libertatea că Antonescu, fost copreședinte al Uniunii Social-Liberale (construcție PSD-PNL din perioada 2011-2014), are un grad mare de favorabilitatea în bazinul social-democrat. G4Media scria joi seară că liderul CJ Ilfov, Hubert Thuma, l-a propus pe Antonescu drept prezidențiabil, într-o întâlnirea a liderilor PNL. Thuma e recunoscut în partid ca un om cu o foarte bună relație cu PSD-ul, în Ilfov fiind o adevărată împărțire a influenței politice cu acest partid. În schimb, la ședință Bolojan a spus că vor fi măsurate în sondaje mai multe variante de candidați, potrivit surselor Libertatea.  

Împărțirea funcțiilor

Nu în ultimul rând, tensiunile sunt legate și de împărțirea funcțiilor ministeriale și la nivelul Parlamentului. Fiecare partid încearcă să obțină cât mai mult. UDMR cere imperativ Dezvoltarea și Mediul, PNL vrea Dezvoltarea sau Transporturile, precum și menținerea Ministerului Energiei (unde ar trebui să vină la comasare și Ministerul Economiei), în timp ce PSD nu vrea să lase deloc Transporturile.

Fricțiuni sunt și pe alte portofolii, fiind o discuție și cine își asumă Finanțele, care din minister ultra-dorit în anii trecuți devine un portofoliu care dă bătăi de cap. Mai mult, PSD a spus clar că vrea șefia Camerei Deputaților, unde sunt două nume clare: Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu (dacă nu e premier).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

 
 

Urmărește-ne pe Google News