Urmează noi majorări de taxe, impuse de angajamentele din PNRR. Ce companii sunt vizate

Georgeta Toma – șef serviciu în cadrul Direcției Generale de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, a afirmat, vineri, că România s-a angajat să facă o reformă fiscală prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, trebuie să implementeze o Directivă europeană privind taxarea companiilor cu afaceri mai mari de 750 de milioane de euro.

Georgeta Toma a precizat că o echipă de experți internaționali analizează facilitățile oferite în acest moment în domeniul fiscal. Conform PNRR, România s-a angajat să elimine facilitățile fiscale, inclusiv cele pentru IT-iști, constructori și agricultori.

O nouă scădere la pragul pentru microîntreprinderi

Pragul pentru microîntreprinderi ar putea scădea de la 500.000 de euro la 300.000 de euro, după ce la începutul acestui an a mai scăzut o dată, de la un milion de euro la 500.000 de euro.

Mai exact, microîntreprinderile care au afaceri sub 300.000 de euro ar urma să plătească în continuare un impozit de 1% pe an, în vreme ce acelea cu vânzări peste acest nivel vor plăti impozit pe profit de 16%.

Impozitarea multinaționalelor

Georgeta Toma a mai precizat că România trebuie să implementeze în legislația națională și o directivă ce prevedere impozitarea multinaționalelor cu 15%.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Aceasta se aplică societăților cu un prag de afaceri de minimum 750 de milioane de euro.

Aceasta a dat și un exemplu: o multinațională cu sediul în Franța datorează impozit în Franța. Totuși, conform regulilor, impozitul trebuie plătit în țara unde se generează profiturile.

Practic, diferența între cota efectivă și 15%, va rămâne în România, a explicat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Taxa de 1% pe multinaționale

Recent, președintele PSD Marcel Ciolacu a vorbit despre o taxă de 1% pe care multinaționalele să o plătească în România.

Șeful PSD a afirmat că aceasta va fi luată în calcul după rotația premierilor între PNL și PSD, care trebuie să aibă loc în luna mai.

„Asta nu înseamnă să venim cu impozite noi. Nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri, la HoReCa, sunt foarte bine cele din acest moment şi duc la o dezvoltare, dar ei şi-au asumat să plătească 1% din cifra de afaceri. Oameni buni, este corect ca şi companiile mari care activează în România să plătească la fel ca şi companiile româneşti, cel puţin 1% din cifra de afaceri”, afirma liderul social-democrat.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Taxa pe profiturile din petrol și gaze

O taxă pe profiturile extraordinare în domeniul petrolului și gazelor a fost adoptată de Guvern la finalul anului trecut. Petrom, cea mai profitabilă companie din România, a anunțat că nu va achita taxa, deoarece nu se încadrează în condiții.

Producătorul de stat de gaze Romgaz a anunțat însă că va achita 900 de milioane de lei în contul acestei taxe.

Taxele deja majorate

O serie de taxe au fost majorate începând cu august 2022, când au fost surpraimpozitate contractele de muncă part time. Alte taxe au fost mărite începând cu 1 ianuarie 2023: majorarea TVA la restaurante de la 5% la 9%, iar la băuturile carbogazoase de la 9% la 19%.

Concomitent, la începutul acestui an s-a redus pragul la microîntreprinderi de la un milion de euro la 500.000 de euro și la persoane fizice autorizate de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. 

Sfera de aplicare a TVA de 5% în imobiliare a fost restrânsă, la impozitul pe chirii s-a trecut de la un impozit de 6% la unul de 10%, iar impozitul pe dividende a urcat de la 5% la 8%.

Taxe locale mai mari cu 50%

O lege care majorează taxele locale cu 50% a fost de asemenea adoptată, dar aplicarea ei a fost amânată până în 2025. Și aceasta este o obligație din PNRR, unde este trecută impozitarea locuințelor la valoarea de piață.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Concomitent, România are drept angajament în PNRR și reformarea pensiilor, astfel încât acestea să fie bazate pe contributivitate.

România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi-trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, avertiza la final de ianuarie Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

În cifre brute, România plătește anual două miliarde de euro unui număr de 180.000 de persoane, conform Ziare.com.

Primesc pensii speciale militare, serviciile secrete, poliția, jandarmeria, dar și parlamentarii, primarii, procurorii, judecătorii, aviatorii, diplomații, funcționarii Curții de Conturi, personal auxiliar din instanțe.

Reforma pensiilor este element-cheie în PNRR. În funcție de realizarea acesteia depinde dacă România va mai primi fonduri din programul de 30 de miliarde de euro alocat țării noastre.

Urmărește-ne pe Google News