Urșii polari vor dispărea din cauza schimbărilor climatice, arată un studiu al revistei Science

• Studiul coordonat de cercetătorii canadieni arată că populația de urși polari din Golful Hudson s-a înjumătățit din anii 1990 din cauza topirii gheții marine.
• Oamenii de știință au analizat impactul reducerii sezonului de hrănire asupra urșilor polari. Topirea mai timpurie a gheții și înghețarea mai târzie îi forțează să petreacă mai mult timp pe uscat, afectându-le capacitatea de a vâna și de a-și hrăni puii.
• Studiul avertizează că urșii polari ar putea dispărea din regiunile arctice sudice dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse drastic. Cercetătorii subliniază necesitatea unor acțiuni imediate pentru a preveni declinul continuu al populației.

Cercetătorii canadieni au analizat impactul topirii gheții marine asupra celei mai studiate populații de urși polari din lume. Rezultatele sunt îngrijorătoare.

Sezonul de hrănire tot mai scurt

Topirea gheții marine a scurtat sezonul de hrănire al urșilor polari, ducând la un deficit energetic pe perioade mai lungi ale anului, explică cercetătoarea Louise Archer, de la Universitatea din Toronto.

Urșii polari depind de gheața marină pentru a vâna foci, principala lor sursă de hrană. Fără gheață, sunt forțați să vâneze în apa deschisă, o sarcină dificilă pentru acest prădător de mari dimensiuni.

Recomandări

Amenințare cruntă a Rusiei pentru Ucraina, după ce Volodimir Zelenski a refuzat armistițiul de Ziua Victoriei: „Kievul nu va supraviețui până pe 10 mai”

Comparativ cu mijlocul anilor 1980, urșii petrec în medie cu 3-4 săptămâni mai puțin pe gheața marină în fiecare an, adaugă Archer.

„Urșii polari sunt strâns legați de gheața marină. Întregul lor stil de viață depinde de ea”, subliniază cercetătoarea.

Mamele și puii, cei mai vulnerabili

Mamele și puii sunt deosebit de vulnerabili la pierderea gheții marine. Când sezonul de hrănire al mamelor este scurtat, ele acumulează mai puțină energie pe parcursul anului, ceea ce face mai dificil să-și hrănească puii cu lapte, punând în pericol supraviețuirea puilor, explică Archer.

• Golful Hudson (822.325 kmp sau de 1,23 milioane kmp, dacă se iau în considerare Golful James și Bazinul Foxe), nord-estul Canadei, face parte din Oceanul Arctic. Este mărginit de provinciile canadiene Quebec, Ontario, Manitoba și Nunavut, dar bazinul său se întinde la sud până în Dakota de Nord și Minnesota și la vest până în Alberta. În partea de sud-est, golful se continuă cu golful James. La est comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Hudson, iar la nord cu restul Oceanului Arctic, respectiv cu Bazinul Foxe. În nord-est, peninsula Ungava separă Golful Hudson de Golful Ungava.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii din diaspora votează masiv

Hrana de pe uscat, insuficientă

Un studiu anterior a arătat că urșii polari forțați să găsească hrană pe uscat, de obicei culegând fructe de pădure sau mâncând păsări. Au pierdut la fel de mult în greutate. Acest lucru sugerează că hrana de pe uscat nu oferă aceeași cantitate de nutrienți ca focile, care sunt pline de grăsime.

„Urșii polari sunt cei mai mari urși. Sunt uriași. Au nevoie de o dietă bogată în grăsimi și energie”, explică Petre Molnar.

• Ursul polar este cea mai mare specie de urs existentă, precum și cel mai mare carnivor terestru existent. Un mascul adult cântărește până la 700 de kilograme. Din cauza pierderii habitatului cauzat de schimbările climatice, ursul polar este clasificat ca specie vulnerabilă. Vânat pe scară largă timp de zeci de ani, viitorul speciei a stârnit îngrijorări internaționale.

Întregul lanț trofic din regiune depinde de gheața marină , de la algele care cresc în gheață până la focile care depind de gheață pentru naștere, spune Archer.

Urșii polari sunt „prevestitorii„ a ceea ce se întâmplă în ecosistem, dar nu sunt singura specie afectată de pierderea gheții marine.

Pierderea celui mai mare prădător din ecosistem ar avea efecte devastatoare asupra întregului lanț trofic, avertizează Molnar.

Recomandări

Cât costă un kilogram de varză nouă în piață? „E exact ce trebuie! Merge călită cu puțină cărniță”

Dată fiind rata actuală a emisiilor de gaze cu efect de seră, urșii polari din regiunile arctice sudice vor dispărea probabil pe măsură ce gheața marină continuă să scadă, afirmă Molnar.

„Trebuie să acționăm acum, nu peste decenii”

„Ca societate, încă mai avem șansa de a inversa lucrurile”, spune el. „Dar pentru a face acest lucru, trebuie să acționăm acum, nu peste decenii”, adaugă expertul.

Cercetarea canadiană oferă o imagine clară asupra amenințărilor cu care se confruntă urșii polari din cauza schimbărilor climatice.

Fără măsuri urgente de reducere a emisiilor, viitorul acestei specii iconice rămâne incert.

Vezi LIVE TEXT – Alegeri prezidențiale 2025 – turul 1. Urmărește cele mai noi informații despre prezența la vot și desfășurarea scrutinului!

Urmărește-ne pe Google News