Comentează„UE va răspunde în mod adecvat la orice nouă agresiune, inclusiv încălcări ale dreptului internaţional şi orice alte altă acţiune răuvoitoare desfăşurată împotriva noastră sau a vecinilor noştri, inclusiv Ucraina”, a afirmat Ursula von der Leyen, într-o declaraţie făcută prin videoconferinţă către ambasadorii ţărilor UE.
Acest răspuns va lua forma unei înăspriri şi extinderi solide ale regimurilor de sancţiuni existente. Şi pe deasupra suntem gata să luăm măsuri restrictive suplimentare.
Ursula von der Leyen:
UE a adoptat sancţiuni economice împotriva Rusiei după anexarea Crimeii în 2014, iar Moscova a răspuns prin măsuri similare.
Rusia concentrează de mai multe săptămâni trupe şi mijloace militare importante la frontiera cu Ucraina. Răspunsul european în cazul unei noi agresiuni ruseşti urmează să fie discutat de miniştrii de externe ai UE la întâlnirea lor din 13 decembrie, înainte de un summit la Bruxelles, în 15 decembrie, între liderii europeni şi omologii lor din cinci dintre cele şase ţări din Parteneriatul Estic: Ucraina, Georgia, R. Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Belarus s-a retras din acest parteneriat.
Comisia Europeană lucrează la sancţiuni economice care urmează să fie propuse statelor membre ale blocului comunitar. Printre altele, Ursula von der Leyen a denunţat în declaraţia sa tentativa flagrantă a Moscovei „de a intimida guvernul reformator al Republicii Moldova prin manipularea aprovizionării cu gaze într-un moment când preţurile la energie sunt ridicate”.
„Trebuie să ne protejăm societăţile şi democraţiile de acest tip de joc de putere geopolitic cinic”, a pledat şefa executivului european. „Vom prezenta în curând un nou instrument pentru a-i descuraja pe alţii să utilizeze astfel de tactici de coerciţie împotriva noastră”, a anunţat Ursula von der Leyen, insistând asupra necesităţii de a-i putea sancţiona „pe cei care exercită presiuni în mod nejustificat împotriva noastră”.
UE lucrează strâns în colaborare cu NATO, din care fac parte 21 din cele 27 de state membre ale blocului comunitar, a insistat ea. „Dar Europa poate şi în mod clar trebuie să fie capabilă şi dornică să facă mai mult ea însăşi”, a subliniat Ursula von der Leyen.
„Aceasta ne va ajuta să asigurăm stabilitatea în propria noastră regiune şi nu numai, să ne pregătim mai bine pentru noile ameninţări”, a explicat oficialul UE.
Declaraţiile preşedintei Comisiei Europene vin înaintea întâlnirii dintre preşedinţii SUA şi Rusiei, Joe Biden, respectiv Vladimir Putin, în format de videoconferinţă, la care va fi abordată situaţia legată de Ucraina, o discuţie cu mize mari în cursul căreia preşedintele american va încerca să-l descurajeze pe omologul său rus de la invadarea Ucrainei, în timp ce mii de soldaţi ruşi sunt comasaţi în apropierea graniţei ruso-ucrainene, notează Reuters.
În ajunul discuţiei directe cu Putin, a doua după reuniunea din iulie de la Geneva, Joe Biden şi-a consultat luni aliaţii europeni cu privire la eventuale sancţiuni împotriva Rusiei, încercând să prezinte un front comun în sprijinul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Preşedintele SUA a discutat cu şeful statului francez, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel, cu şeful executivului italian Mario Draghi şi premierul britanic Boris Johnson.
Într-un comunicat comun, cei cinci lideri au cerut Rusiei să detensioneze situaţia şi să revină la diplomaţie, îndemnând Moscova să reia negocierile în „formatul Normandia”. Potrivit acestora, echipele lor vor rămâne în contact strâns, inclusiv cu aliaţii din NATO şi partenerii europeni pentru o „abordare coordonată şi cuprinzătoare”, a declarat Casa Albă.
Un înalt reprezentant al administraţiei de la Washington a declarat, sub rezerva anonimatului, că preşedintele american îl va avertiza pe omologul său rus că riscă să-şi expună ţara unor sancţiuni economice semnificative în cazul declanşării unui război.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!