18 comentariiUPDATE ora 15.14: Ursula von der Leyen a obținut un nou mandat de președintă a Comisiei Europene. Aceasta a primit 401 voturi din partea Parlamentului European.
Rezultatul a fost primit cu aplauze de către eurodeputați.
284 de eurodeputați au votat împotriva realegerii lui von der Leyen, 15 s-au abținut și 7 voturi au fost nule.
Majoritatea calificată a fost de 360 de voturi, nu 361 cum a fost anunţat iniţial, cifra bazată pe totalul mandatelor. Spania a notificat Parlamentul European cu un eurodeputat mai puţin, astfel componenţa PE din ziua votului a fost de 719 eurodeputaţi, notează Agerpres.
UPDATE ora 14.36: Votul s-a încheiat. Rezultatul este aşteptat în jurul orei locale 14:30 (15:30 ora României).
UPDATE ora 14.09: Votul care va decide dacă Ursula von der Leyen rămâne președinta Comsiei Europene a început. Votul este unul secret.
UPDATE ora 12.48: Reprezentanţii grupurilor PPE, S&D şi Renew şi-au reafirmat joi, în plenul Parlamentului European, susţinerea pentru ca Ursula von der Leyen să rămână la conducerea Comisiei Europene, transmite Agerpres.
Dezbaterile dinaintea votului s-au încheiat. Eurodeputații se vor reuni pentru vot la ora 14.00.
UPDATE 12.45: Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis joi să creeze „o adevărată Uniune Europeană a apărării” în următorii cinci ani, cu proiecte emblematice în domeniul apărării aeriene şi cibernetice, dacă va câştiga un al doilea mandat, relatează Reuters, potrivit news.ro.
„Statele membre îşi vor păstra întotdeauna responsabilitatea pentru propriile trupe, de la doctrină la desfăşurare”, a precizat Ursula von der Leyen în documentul care stabileşte programul său, înainte de votul Parlamentului European pentru acordarea unui nou mandat.
„Dar Europa poate face multe pentru a sprijini şi a coordona eforturile de consolidare a bazei industriale de apărare, a inovării şi a pieţei unice (europene)”, a adăugat ea.
Von der Leyen a confirmat că intenţionează să numească un comisar european pentru apărare – un post nou – şi a declarat că Comisia va prezenta o „Carte albă privind viitorul apărării europene” în primele 100 de zile ale viitorului său mandat.
Ea a declarat că proiectele majore de apărare ale UE „ar trebui să se concentreze asupra celor mai mari ameninţări comune şi transfrontaliere”.
„În colaborare cu statele membre şi în strânsă coordonare cu NATO, vom propune o serie de proiecte de apărare de interes european comun, începând cu un scut aerian european şi apărarea cibernetică”, a spus ea. „Ne vom asigura că aceste proiecte majore sunt deschise tuturor şi vom utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie – atât de reglementare, cât şi financiare – pentru a ne asigura că acestea sunt proiectate, construite şi desfăşurate pe teritoriul european cât mai repede posibil”, a precizat von der Leyen.
Ea nu a spus cum vor fi finanţate astfel de proiecte, dar a precizat că viitoarea sa Comisie va face „propuneri pentru nevoile urgente de investiţii în domeniul apărării”.
***
Știrea originală:
Europarlamentarii supun la vot joi, 18 iulie, propunerea ca actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să obțină un nou mandat de cinci ani în fruntea executivului european, transmit Agerpres și News.ro.
Procedura de vot va începe la ora locală 13:00 (14:00, ora României), urmând ca rezultatele să fie anunţate în jurul orei locale 14:45 (15.45, ora României).
Votul se prevede a fi unul pe muchie de cuțit, după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a anunţat miercuri că a constatat nereguli legate de transparenţa contractelor încheiate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-COVID.
Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.
Partidul Popular European (PPE), din care provine Von der Leyen, a rămas prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii (S&D) au obţinut 136 de locuri, iar liberalii (Renew) 77 de locuri.
Numărul însumat de locuri al celor trei partide majore ar trebui să fie suficient pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen. Însă nu există nicio garanție că toată lumea din coaliție va vota pentru von der Leyen.
Unii dintre ei – circa 10%, potrivit unor calcule – ar putea să dezerteze şi să i se opună în cadrul votului secret.
Pentru a trece cu uşurinţă, ea ar putea avea nevoie de voturi din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), care au 78 de eurodeputați, sau din partea Verzilor, care au 53.
Dacă von der Leyen nu obţine cel puţin 361 de voturi în favoarea unui al doilea mandat de cinci ani, aceasta ar declanşa o criză politică fără precedent, lăsând neocupată cea mai puternică funcţie din UE într-o perioadă de instabilitate în Europa şi nu numai, notează Politico, citată de News.ro.
Siegfried Mureșan: „Sunt sigur că va trece”
Înaintea votului, mulţi legislatori şi oficiali europeni păreau încrezători că von der Leyen va obţine majoritatea necesară, subliniind în acelaşi timp că orice se poate întâmpla într-un vot secret.
„Sunt sigur că va trece, sunt sigur că voturile sunt acolo”, a declarat eurodeputatul Sigfried Mureşan, vicepreședintele PPE, pentru Politico.
Mureşan susţine că unul dintre motivele-cheie pentru a vota pentru ea este că „alegerea unui preşedinte al Comisiei la mai puţin de două luni după alegeri este un semn de stabilitate, un semn de continuitate”.
În cazul în care von der Leyen nu reuşeşte să obţină sprijinul în acest vot unic, liderii din UE trebuie să se întoarcă la masa de negocieri şi să găsească o opţiune alternativă în termen de o lună, lăsând instituţia UE într-un impas politic, în timp ce partidele de extremă-dreapta cresc în influenţă pe întregul continent.
Noua Comisie Europeană nu va fi instalată până la începutul anului viitor, în loc de 1 noiembrie, data planificată în cazul realegerii lui von der Leyen.
Parlamentul European nu a respins niciodată un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene de când Tratatul de la Lisabona din 2009 a conferit eurodeputaţilor mai multă putere asupra viitorului şef al Comisiei Europene.