ComenteazăParlamentarii USR anunțau, recent, că au identificat 35 de articole neconstituţinale doar în Legea 3003 privind statutul magistraţilor, recent modificată în Parlament, și mai au la dispoziție o zi pentru depunerea acestor sesizări, și făceau apel către PNL să îi ajute cu semnăturile.
”Mulțumim colegilor din opoziție care au semnat sesizările USR și au înțeles cât de important este să sprijine acest demers de apărare a statului de drept. Opoziția are datoria să utilizeze toate mijloacele pentru a bloca această coaliție toxică să captureze întreaga putere în stat”, a declarat președintele USR Dan Barna.
Juriștii USR au găsit noi motive de neconstituționalitate față de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ și PNL pe legile justiției. De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiției au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului și principiului respectării legii, precum și cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriștii USR au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligațiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește motivele intrinseci de neconstituționalitate, USR a contestat în plus față de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor și diminuarea atribuțiilor plenului CSM în favoarea secțiilor separate.
”Transferul atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la Plen către secții a fost aspru criticat și în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituțională de tip „divide et impera” sporește posibilitatea ca deciziile să fie influențate de factori externi, provenind din sfera politică”, se arată în sesizarea formulată de Uniunea Salvați România.
Sesizările USR vor constitui un motiv în plus de amânare a termenului de intrare în vigoare a noilor legi ale justiției în forma PSD-ALDE-UDMR până la soluționarea lor de către CCR. Noile critici și argumente ar putea duce la declararea ca neconstituționale a legilor în ansamblu (în special, cele legate de procedură) sau a unor articole importante.
Sesizările USR au fost finalizate încă de la finalul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu avea numărul necesar de semnături (50 de deputați sau 25 de senatori). Termenul de două zile pentru a ataca la CCR o lege adoptată în procedură de urgență nu este însă unul restrictiv, ceea ce înseamnă că nu există sancțiuni pentru depășirea lui, iar sesizarea USR este valabilă. Prin mai multe decizii, Curtea Constituțională a stabilit că sesizările de neconstituționalitate a unei legi pot fi depuse oricând între data adoptării de către Parlament și data promulgării de către Președintele României.