Comentează„Vom ataca la Curtea Constituțională acele prevederi privind interceptările din Codul Comunicațiilor, care sunt excesive și au fost adăugate foarte târziu în acest text și, din păcate, au trecut de Senat, tocmai pentru că înțelegem cât de importantă este democrația și protecția drepturilor și libertăților individuale”, a spus Drulă.
Acesta a spus că prevederile ar pune o sarcină enormă pe business-ul românesc din acest domeniu, spune șeful USR.
Autoritățile statului, fie că vorbim de securitatea națională, fie că vorbim de Ministerul public, de parchete, au mijloacele la dispoziție pentru a-și duce anchetele la bun sfârșit.
Cătălin Drulă:
Ce spune proiectul
Conform proiectului, firmele care oferă servicii de găzduire de site-uri trebuie să asiste procurorii și serviciile secrete în investigațiile lor.
Acestea trebuie să ofere date precum identitatea vizitatorilor unui site la un moment dat sau mijloacele sale de plată.
De asemenea, trebuie să creeze infrastructură de interceptare pe cheltuiala lor și să permită conectarea autorităților statului și să furnizeze conținutul criptat tranzitat în rețelele proprii.
În fine, acestea trebuie să notifice ANCOM ce servicii furnizează și să își lase datele de contact.
Prevederile se aplică și furnizorilor de internet și celor de telecomunicații.
Doreau interceptarea aplicațiilor de chat
Formele anterioare ale proiectului puneau și mai multă presiune pe furnizori: un articol prevedea interceptarea aplicațiilor de chat precum WhatsApp, Telegram și Signal. Aceasta a fost eliminată.
O altă prevedere obliga companiile să decripteze traficul pentru autorități, ceea ce le transforma în „hackeri” pentru statul român, după cum acuza Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).
În final, această prevedere a fost modificată, astfel că furnizorii nu mai trebuie să decripteze traficul, ci doar să predea conținutul criptat.
Critici dure din partea ONG-urilor
Un număr de 15 organizații non-guvernamentale au criticat dur proiectul, acuzând că prevederile sunt prea generale, iar lărgirea spectrului interceptărilor trebuie realizată prin modificarea Codului de Procedură Penală, nu prin Codul Comunicațiilor.
Istoricul proiectului
Codul Comunicațiilor trebuie să transpună în legislația națională o directivă europeană în acest sens.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică în noiembrie 2020, de către Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.
Însă acesta nu include articolul criticat.
Acesta a fost introdus în proiect de către Guvernul Cîțu și trimis în Parlament în data de 2 octombrie.