Comentează„În baza experienței directe, se estimează că circa 50.000 de gospodării nu beneficiază de electricitate”, spun inițiatorii proiectului de lege, în expunerea de motive.
Din datele unei cercetări din 2017 privind sărăcia energetică rezultă că în România sunt cel puțin 20.000 de gospodării neelectrificate.
21.432 de gospodării neelectrificate au fost identificate de Ministerul Energiei în 2016, 100.000 au fost estimate de Ministerul Economiei în 2012.
Ce înseamnă Programul Naţional „Prima Lumină”
Proiectul de lege ia ca exemplu alte programe naţionale aflate în derulare, cum ar fi Prima Casă sau Prima Maşină, şi propune instituirea unui sistem de vouchere pentru familiile ale căror locuințe nu au fost racordate niciodată la rețeaua electrică și nu își permit să acopere costurile de conectare din cauza costurilor mult prea mari determinate de distanţă şi familiilor care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili.
Astfel, cu ajutorul voucherelor, gospodăriile care nu au beneficiat de energie electrică vor putea achiziţiona un sistem verde de producere a energiei electrice (fotovoltaic, hidro sau eolian) sau, acolo unde soluția este posibilă și mai rentabilă, se vor putea conecta la rețeaua electrică de distribuție publică.
Selecția și verificarea beneficiarilor ar urma să se facă prin serviciile de asistență socială din primării, de echipe comune asistent/lucrător social și auditor energetic/auditor social.
Listele cu beneficiari întocmite de primării vor trebui să fie centralizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care va coordona și acțiunea de tipărire și distribuire a voucherelor.
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei s-ar ocupa de întocmirea listeui cu firmele autorizate să participe la montaj, în cadrul acestui program.
Stabilirea criteriilor de acordare a voucherelor și modul de prioritizare a acordării acestora vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii, care pot include diferite pachete, stabilite în funcție de un set de cerințe minimale fixate de experți tehnici (respectiv cost, timp de instalare, cerințe tehnice pentru fiecare tip de soluție).
Voucherele nominale ce vor fi distribuite prin primării nu vor putea fi vândute.
„Dacă într-o comunitate sunt mai multe locuințe care se pot grupa pentru o soluție tehnică mai eficientă și mai eficace, beneficiarii vor putea face acest lucru. Oamenii sau chiar primăriile (pentru a eficientiza procesul în cazul în care într-o comunitate sunt mai multe locuințe neelectrificate) vor contacta apoi firmele autorizate pentru montaj”, potrivit inițiatorilor proiectului.
Voucher de aproximativ 7.000 de lei pentru „Prima Lumină”
Valoarea voucherului de lumină va trebui să acopere costul unui sistem verde de bază (fotovoltaic, hidro sau eolian), care să asigure suficientă energie pentru iluminat și un consum de la frigider, televizor, satelit și radio sau costurile conectării la rețeaua electrică locală, după caz.
Costul mediu estimat este de 7.000 de lei pe voucher, necesar acoperirii costurilor echipamentelor, dar și transportului și instalării.
Sumele subvenționate prin vouchere pot diferi în funcție de soluția identificată, dar cu încadrarea în limitele stabilite pe pachetul de cerințe minimale pentru fiecare tip de soluție. Un auditor energetic/auditor social, contractat de primărie, va stabili soluţia optimă de energie electrică la care se va conecta locuința.
Având în vedere că în prezent Ministerul Energiei nu are date clare privind numărul de gospodării neelectrificate și nici o imagine a distribuției acestora în funcție de motivele pentru care nu au acces la energie electrică, Programul Național Prima Lumină se poate implementa în etape – începând cu o fază de pilotare în 15.000 de locuințe.
Pentru un cost mediu de 7.000 lei/voucher, costul total estimat pentru această fază ar fi de aproximativ 21.000.000 de euro.
Sursa de finanțare a Programului Național „Prima Lumină” o poate constitui Programul Național de Dezvoltare Locală.
Lipsa electricităţii afectează educaţia, sănătatea şi dezvoltarea
Potrivit inițiatorilor proiectului, sunt foarte mulți copii care își duc viața la lampă sau la lumânare, iar în aceste condiții, „este greu de vorbit despre educație, sănătate, dezvoltare socială și personală, de viitor în general”.
Lipsa electricității favorizează abandonul școlar, pentru că, spun parlamentarii, accesul la informație nu există, iar temele sunt greu de făcut la lumânare sau la lanternă.
Mai mult, cresc și riscurile privind sănătatea în locuințele a căror singură sursă de încălzire sunt combustibilii solizi.
În casele fără electricitate unde oamenii se încălzesc cu sobe improvizate și degradate există și un risc mai mare de incendii, mai arată parlamentarii USR care au inițiat proiectul.
Aceștia adaugă că, în lipsa unui program național de electrificare, și implicarea autorităților locale este redusă, din mai multe motive, printre care lipsa banilor, birocrația, pasivitatea.