De asemenea, se va înființa Zona Metropolitană București care va include Capitala și localitățile din fostul județ Ilfov. În aceste condiții, administrația județului Ilfov va fi desființată, iar localitățile din jurul Capitalei vor fi integritate în Zona Metropolitană, conform Hotnews.
Roxana Wring, președintele USR București și consilier general, a lansat, miercuri, în dezbatere publică propunerea de reorganizare administrativă a Bucureștiului și județului Ilfov „București. O metropolă, o administrație”. Ea susține că Bucureștiul nu funcționează, așa cum este organizat în prezent.
„Avem 7 orașe într-unul singur. Cu 7 primari, 7 consilii, 7 bugete. Se risipesc sume enorme de bani, se suprapun atribuții, se pun piedici fie de la PMB către sectoare fie invers, se dezvoltă o birocrație luxuriantă. Avem astăzi în București o sinteză între modelul administrativ comunist, intens birocratizat, și modelul politic pesedist, intens baronizat. Bucureștiul are nevoie de o nouă organizare administrativ teritorială”, spune Roxana Wring, consilier general USR
Wring consideră că „o metropolă are nevoie de o singură administrație, nu de șapte” pentru a fi diminuată birocrația și îmbunătățite serviciile publice.
Bucureștiul trebuie să se integreze organic cu Ilfovul. În acest moment, cele două sunt complet rupte decizional, deși funcțional depind una de alta.
Roxana Wring, consilier general USR
București, organizat în 20 de districte
Potrivit propunerii USR, Bucureștiul se va reorganiza în 20 districte și se vor desființa administrațiile de sector.
„Districtele vor fi unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, în cadrul Municipiului București, al căror scop este să aducă decizia și acțiunea edilitară mai aproape de cetăţeni”, explică Rowana Wring.
Districtele sunt cu totul diferite de actualele sectoare nu doar prin faptul că vor fi mai mici, ci mai ales prin faptul că nu vor mai funcționa ca centre autonome de decizie sau ca enclave de putere în interiorul orașului. Nu vor avea personalitate juridică proprie, vor fi parte componentă funcțională a municipalității, nu vor mai fi suprapuneri de atribuţii și decizii unilaterale sau contradictorii.
Wring susține că districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice și culturale. Nu vor mai exista cazuri în care același cartier sau aceeași zonă protejată este sfâșiată între două sau mai multe sectoare.
La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar. Este o structură consultativă cetăţenească deschisă, la ședinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari și locuitorii din district.
Ședinţele acestui For Comunitar vor fi organizate în fiecare lună, iar prezenţa consilierilor municipali aleși în districtul respectiv este obligatorie, sub sancţiunea pierderii mandatului. Rolul acestui For este să păstreze o legătură reală cu întreaga comunitate și să ducă decizia cât mai aproape de cetățeni, notează sursa citată.
O parte din activităţile de natură executivă ale Primăriei Municipiului București vor fi realizate la nivel de district, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Acest lucru nu înseamnă că districtele vor fi ordonatori principali de credite întrucât nu vor avea buget propriu și nu vor încasa taxe.
În limitele unui mandat dat de municipiu, districtele vor cheltui doar sume alocate pentru nevoile comunității, legate de infrastructura educațională, spații verzi de proximitate, piețe, informare etc.
Primarul Municipiului București, ales în două tururi
La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competență pentru Primăria Capitalei și Consiliul General.
Consiliul Municipal, adică actualul Consiliu General), va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleși pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legați de comunitatea locală.
Primarul Municipiului Bucureștiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scrutin.
Edilul își va forma o echipă executivă de 5 directori cu atribuţii strategice și de implementare în următoarele domenii;
- Finanţe (incluzând aici finanţe locale și investiţii);
- Mobilitate (transport public, transport alternativ și integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centură etc.);
- Dezvoltare urbană (locuire, spaţii publice, mediu, patrimoniu construit);
- Social (infrastructuri școlare și spitalicești, servicii sociale);
- Cultură și sport (act cultural și manifestări sportive, infrastructura specifică).
După caz, Municipalitatea, prin Consiliu sau prin Primărie, va asigura planificarea, coordonarea și supravegherea activității administrative la nivel de district, astfel încât orașul să se dezvolte echilibrat și coerent.
Zone metropolitană București ar putea îngloba județul Ilfov
USR propune ca, la nivel metropolitan, să fie înființată Zona Metropolitană București care include Capitala și localitățile din fostul județ Ilfov. Astfel, administrația ilfoveană va fi desființată, iar localitățile din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană, notează sursa citată.
Va exista o Administrație Metropolitană, asemănătoare cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale, având un rol de structură de cooperare între București și unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.
Această
Administrație va fi condusă de un Consiliu Metropolitan și de un
Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai
Municipiului București și 10 reprezentanţi ai localităţilor din
fostul judeţ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul
Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!