USR vrea taxarea adaosului de zahăr din băuturile răcoritoare; Proiectul de lege, depus în Parlament

Inițiatorul propune un model de accizare a zaharurilor libere (monozaharidele, dizaharidele sau oligozaharidele), prin inițiativa de modificare a Legii 227/2015 – Codul fiscal, pentru următoarele băuturi: Băuturile răcoritoare cu conținut de zaharuri libere care:

• au un conținut mai mic de 1,2% volum alcool
• se pot consuma direct sau, pentru a fi consumate trebuie diluate cu apă
• sunt comercializabile direct
• au zaharuri libere (monozaharide – glocoză, fructoză sau galactoză sau dizaharide – sucroză, lactoză, maltoză sau trehaloză) inclusiv zaharurile intrinseci din sucurile de fructe sau legume peste limita de mai jos;
• conțin cel puțin 5 g de zahar liber per 100 mililitri;

În plus, se propune un model de accizare în trei ‚benzi fiscale, după cum urmează:

• nu se percepe acciză pentru băuturile îndulcite cu un conținut mai mic de 5 g/100 ml zahar liber;
• acciză în cuantum de 33 lei/hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zahar liber între 5 și 8 g/100 ml;
• acciză în cuantum de 100 lei/hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zahar liber peste 8 g/100 ml;

Deputatul arată că impactul bugetar pozitiv estimat este de peste 300 de milioane de euro.

În sprijinul proiectului, parlamentarul aduce o analiză a Organizației Mondiale a Sănătății, care arată că factorul nutrițional impactează cel mai puternic starea de sănătate în Europa.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Bolile non-comunicabile, printre care cele determinate de o nutriție defectuoasă – obezitatea/supragreutatea și în special diabetul zaharat precum și bolile cardiovasculare au, de departe, cel mai important cost pentru individ, familie și societate, pe lângă suferință și dizabilitate. De altfel, cel mai important contributor la cauzele de deces din România este boala vasculară coronariană (sindroamele coronariene acute) și cerebrală (accidentul vascular cerebral). Alimentația defectivă este mai frecventă la persoanele defavorizate, cu venituri mici, iar efectele acesteia asupra stării de sănătate tind să contribuie semnificativ la substanțierea disparităților în România”, spune Adrian Wiener.

La nivelul Uniunii Europene sunt peste 27 de milioane de persoane cu diabet; Din 2013 diabetul este considerat o problemă majoră pentru Europa

El mai afirmă că, prin impactul major asupra sănătății populației (crește riscul de boală și deces de cauză vasculară, este principala cauză de amputație non-traumatică de membru, principala cauză de orbire și principala cauză de boală cronică de rinichi în stadiul de dializă), diabetul zaharat reprezintă o problemă de securiate națională.

La nivelul UE (Regulament UE 1291/2012) se estimează că sunt peste 27 de milioane de persoane cu diabet, din 2013 diabetul fiind considerat o problemă majoră pentru Europa.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

În România, studiul PREDATORR (Prevalența Diabetului, Prediabetului, Suproponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi), studiu efectuat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și comunicat în 2014 ne arată o situație îngrijorătoare. Proporția persoanelor adulte (pe segmentul de vârstă 20-79 ani), afectate de diabet, este de 11,6% (aproximativ 1.700.000 de persoane), țara noastră fiind astfel pe locul 1 în Europa la incidența diabetului zaharat.

În ceea ce privește incidența pre-diabetului (pacienți cu risc major de a dezvolta diabet zaharat patent în următorii ani), suntem de asemenea într-o zonă de alarmă având aproximativ 3 milioane de persoane în România în această condiție clinică (incidența de 18,4% pe segmentul 20-79 ani).

În consecință, Programului Național de Diabet i-au fost alocate, din FNUASS, sume din ce în ce mai considerabile: 419.625.000 lei în 2012, 965.445.000 lei în 2016 și peste un miliard de lei în 2017, asta în condițiile în care doar aproximativ 800.000 de pacienți diabetici sunt încadrați și beneficiază de tratamente și învestigații finanțate în cadrul programului Național de Diabet.

2,8 milioane de oameni decedează anual, în lumea, ca și o consecință directă a obezității

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Parlamentarul aduce și statistici privind obezitatea. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 2,8 milioane de oameni decedează anual ca și o consecință directă a supraponderalității sau obezității.

Majoritatea oamenilor trăiesc azi în țări unde există mai mulți supraponderali decât subponderali, iar costul global al obezității este estimat de McKinsey Global Institute la 2 triliarde de $ anual, clasificând obezitatea ca fiind în primele trei poveri sociale ale umanității alături de fumat și conflictele armate.

De asemenea, incidența obezității infantile este în creștere, ultima estimare a prevalenței furnizată de OMS pentru țara noastră fiind de 24,5% pe segmentul 5-19 ani.

Obezitatea, pe lângă consecințele reumatologice, repercusiunile psiho-sociale și stigmatizare, determină o creștere de 7 ori a riscului de a dezvolta Diabet Zaharat. Mai mult, Obezitatea dublează riscul de moarte prematură/prevenibilă, risc care în România este printre cele mai mari din Europa (364/100.00 locuitori – Eurostat 2014).

Consumul a doar o doză de 330 ml de băutură răcoritoare îndulcită zilnic crește riscul de supraponderalitate cu 27% la adulți și cu 55% la copii

Potrivit deputatului USR, numeroase studii științifice arată, fără nici un fel de dubiu, o asociere pozitivă, marcată între consumul de băuturi răcoritoare cu adaos de zaharuri și incidența obezității și diabetului zaharat.

”Consumul a doar o doză de 330 ml de băutură răcoritoare îndulcită zilnic crește riscul de supraponderalitate cu 27% la adulți și cu 55% la copii. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății, recomandă un aport de zaharuri de sub 10% din necesarul caloric zilnic. Mai mult, un nivel de sub 5% din aportul caloric zilnic, provenit din zaharuri, aduce beneficii suplimentare asupra stării de sănătate, spune inițiatorul.

România are cel mai mare consum de băuturi carbogazoase din regiune cu un total de 1.349 milioane litri și 71 l per capita

Estimările Euromonitor pe 2016, demonstrează că România are cel mai mare consum de băuturi carbogazoase din regiune cu un total de 1.349 milioane litri și 71 l per capita.

Comparativ Bulgaria se află la un nivel de 52 lper capita, Polonia la 47, Ungaria la 46 iar Cehia la 45 litri per capita, mult peste media regiunii de 52 litri per capita.

De asemenea în ceea ce privește băturile necarbogazoase suntem pe primele locuri cu 323 milioane litri/an adică 17 litri per capita. Există studii publicate de OMS care ne situează pe locul  4 în Europa (UE și non-UE) ca și consum, la copiii de 11 ani (27% dintre fete și 32% dintre băieți consumă zilnic, media europeană fiind de 16% respectiv 19%), locul 7 la copii de 13 ani și locul 14 la copiii de 15 ani.

De asemena, cantitatea consumată crește odată cu vârsta acesta fiind un trend general, pe fondul creșterii generale a cantităților consumate. Comportamentul alimentar tinde să se definitiveze la vârsta pre-adolescenței și astfel, deprinderile nesănătoase tind să se permanentizeze și în viața adultă.

În ceea ce privește conținutul de zaharuri al băuturilor răcoritoare se cuvin a se face următoarele precizări:

• în medie conținutul de zahăr al unui singur pahar de bătură nealcoolică îndulcită (aditivată cu zaharuri) este de 40 de grame de zahăr; echivalentul a 10 lingurițe de zahăr cristalin.
• Coca-Cola conține 10,6 g zahăr/100 ml iar Pepsi 11g zahăr/100 ml.
• recomandările OMS pentru prevenția obezității fac referință la un consum maxim de zaharuri libere mai mic de 10% necesarul energetic zilnic (echivalentul a 12 lingutițe de zahăr); mai mult scăderea aportului de zahăr la 5% din necesarul zilnic de energie (sub echivalentul a 6 lingurițe de zahăr) aduce beneficii suplimentare pentru sănătate.

Începând cu anul 2000 până în 2015 a existat o scădere de 12% a cantității de zaharuri, iar recent, UNESDA (Uniunea Asociațiilor Europene ale Producătorilor de băuturi răcoritoare care include branduri cunoscute precum Coca-Cola, Pepsi, Orangina, Nestle și acoperă 80% din cota de piață de profil din Europa) există o asumare a creșterii ritmului de scădere cu încă 10% până în 2020.

Mai mult, UNESDA mai are un obiectiv în ceea ce privește disponibilitatea băuturilor răcoritoare în școli, asumându-și, până la finalul anului 2018 ca în nicio școală primară sau secundară de pe cuprinsul UE să nu mai existe disponibile băuturi răcoritoare ci doar apă.

Modelul european: Cum au aplicat Franța, Irlanda și Norvegia suprataxarea sucurilor

Din aprilie 2018 Marea Britanie introduce accizarea zahărului din băuturile nealcoolice pe 3 benzi fiscale: sub 5g/100 ml nu există taxă, între 5-8 g/100 ml 18p/litru (aprox 0,94 lei/litru) și peste 8 g/100 ml 0,24 p/litru (aprox 1,26 lei/litru).

Franța are din 2012 acciză pe zahăr în valoare de 7,53 euro/hectolitru. De anul acesta, tipul de accizare se modifică astfel că, pe lângă nivelul general de 3,50 euro pe hectolitru pentru toate băuturile ne-alcoolice îndulcite se aplică, în trepte, o taxă de 0,5 euro/kilogramul de zahăr/hectolitru adăugat pentru intervalul de concentrație 1-4 kg/hectolitru, 1,5 euro/kg de zahăr adăugat pentru intervalul de concentrație 5-8 kg/hectolitru și 2 euro/kg de zahăr adăugat pe intervalul de concentrație peste 8 kg/hectolitru.

Irlanda de asemenea introduce taxarea adaosului de zahăr în băuturile răcoritoare.

Norvegia are o taxă pe zahăr încă din 1922 și a decis ca din acest an să mărească taxa cu 83% (4,69$/kg la dulciuri și ciocolată); de altfel, Norvegia, și datorită acestei taxe are un consum mediu de zahăr de 27 kg/persoană, comparativ cu SUA de exemplu cu 34 kg/persoană și doar 1 din 6 copii obezi spre deosebire de SUA sau Marea Britanie unde raportul este de 1 din 3.

Citește și: EXCLUSIV/Un nou trend pe ”piața distracțiilor” din Capitală. “Silent party”, petrecerile cu muzică ascultată la căști, care nu deranjează niciun vecin!

Urmărește-ne pe Google News