Construit în anii 1980 pentru a transporta naveta spațială sovietică, avionul a căpătat o a doua viață după Războiul Rece precum cel mai mare avion cargo din lume, atingând mai multe recorduri. Primul zbor al său a avut loc la 21 decembrie 1988, iar pe 7 octombrie 2021, avionul a aterizat și pe Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti.
Lung de 84 de metri și înalt de peste 18, uriașa aeronavă a fost distrusă la sfârșitul lunii februarie, la aerodromul Hostomel, de lângă Kiev, de bombardamentele rusești.
„Ocupanții au distrus avionul, dar visul nostru nu va muri niciodată”, a scris pe 27 februarie compania Antonov, referindu-se la porecla avionului „Mriya”, care înseamnă vis în ucraineană.
Mai poate AN-225 să zboare din nou?
Pentru a răspunde la această întrebare, e nevoie, în primul rând, de o evaluare a prejudiciului suferit de aeronavă. Jurnalistul CNN Vasco Cotovio a văzut epava de aproape când a vizitat aerodromul Hostomel, la începutul lunii aprilie, alături de alți jurnaliști CNN și de Poliția Națională a Ucrainei.
„Hostomel a fost teatrul unor lupte intense între forțele ruse și ucrainene încă de la începutul războiului. Forțele Moscovei au încercat să cucerească aerodromul pentru a-l folosi ca poziție de operare, pentru a aduce cu avionul mai multe unități terestre. Pentru a face asta, au lansat un atac aerian. Inițial, păreau să aibă succes, dar reacția ucraineană a fost foarte rapidă, lovind aerodromul pentru a preveni orice fel de aterizare”, spune jurnalistul Cotovio.
Avionul a fost atât de grav avariat, încât starea sa a eliminat orice discuție privind o posibilă reparație.
Partea din față a fost complet distrusă, ar fi fost lovită direct de artilerie. În plus, sunt daune mari la aripi și la unele dintre motoare. Coada are doar câteva găuri cauzate fie de schije, fie de gloanțe. Dacă partea din față nu ar fi fost lovită direct, AN-225 ar fi putut fi reparat.
Vasco Cotovio:
Inginerul și expertul în aviație Andrii Sovenko, de la Kiev, care a lucrat pentru compania Antonov din 1987 și a zburat pe AN-225 ca parte a echipajului său tehnic, a întocmit o listă detaliată a pagubelor, analizând un număr mare de filmulețe și imagini cu epava.
Expertul confirmă că secțiunea centrală a fuzelajului și botul avionului, inclusiv cabina de pilotaj și compartimentele de odihnă ale echipajului, sunt distruse, dar sistemele și echipamentele de bord ale avionului sunt cele mai grave daune.
„Refacerea lor va fi cea mai grea. Majoritatea sistemelor electrice, pompelor și filtrelor utilizate pe AN-225 sunt toate din anii 1980. Pur și simplu, nu se mai fabrică, așa că este puțin probabil să poată fi restaurate exact așa cum au fost”, a spus Sovenko.
Sunt însă și câteva vești bune. Porțiuni din aripi, inclusiv suprafețe aerodinamice, cum ar fi flapsurile și eleroanele, par să fi suferit pagube minore și ar putea fi recuperate.
De asemenea, majoritatea celor șase motoare par să fie intacte, iar întreaga secțiune din coada avionului este afectată doar de deteriorarea schijelor, dar, în rest, se găsește într-o stare acceptabilă, notează CNN.
Pe de altă parte, Sovenko spune că avionul de la Hostomel nu poate fi reparat.
Este imposibil să vorbim despre repararea sau restaurarea acestei aeronave. Putem vorbi doar despre construcția unui alt Mriya, folosind componente care pot fi salvate din epavă și combinându-le cu cele care au fost produse în anii 1980 pentru construirea unui al doilea avion.
Andrii Sovenko:
Sovenko se referă la a doua structură AN-225 pe care Antonov a păstrat-o până astăzi într-un atelier mare din Kiev. A făcut parte dintr-un plan inițial de a construi două AN-225, dar nu a fost dus la capăt.
Chiar și așa, Sovenko spune că „va fi imposibil să construim exact aceeași aeronavă, cu același design și echipament”.
Pe lângă asta, să construiești o a doua Myria nu va fi ieftin, însă este greu de stabilit cu exactitate cât ar costa.
Agenția națională de știri ucraineană Ukrinform a estimat suma de 3 miliarde de dolari. În 2018, Antonov a estimat că finalizarea celei de-a doua aeronave ar costa până la 350 de milioane de dolari, deși această cifră ar fi trebuit revizuită până acum.
În prezent însă, nu e nimic sigur cu privire la fabricarea unui alt „Mriya”.
„Costul va depinde de cât de grav avariate sunt părțile supraviețuitoare ale aeronavei, precum și de câte modificări și echipamente noi vor fi necesare. O mare parte a costurilor va depinde de cantitatea de teste de certificare necesară. În orice caz, putem ghici că suma finală va fi de ordinul sutelor de milioane de dolari, nu de miliarde”, a mai spus Sovenko.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia