Istoria gripei spaniole ne spune că al doilea val de infecții poate fi devastator, o lecție importantă de învățat. După un prim val de infecții care a fost sever, oamenii sunt sătui de carantină și au tendința de a subestima riscul.
În cazul gripei spaniole, a fost un dezastru ce s-a terminat cu peste 50 de milioane de vieți pierdute, dar nu este obligatoriu să repetăm greșelile trecutului. Deja, mai multe țări iau măsuri pentru relaxarea carantinei.
Nu trebuie să lăsăm garda jos prea repede
Sunt deja țări care trec printr-un un al doilea val de infecții. Cele mai notabile exemple vin din Japonia și Singapore.
Singapore a fost un model de urmat pentru prima fază a epidemiei. Cu măsuri clare, transparente și comunicare bine gândită (atât la televizor și radio, cât și pe internet sau social media), Singapore a ținut virusul sub control. La început.
Odată ce carantina a fost relaxată, numărul de infecții a început să crească, în ciuda măsurilor de distanțare socială. Ceva similar s-a întâmplat și în Japonia, unde numărul de cazuri a fost scăzut săptămâni în șir, iar apoi a crescut pe fondul lipsei măsurilor de carantină.
Chiar și pentru țările care au luat măsuri foarte bune în prima fază, riscul unui al doilea val este foarte mare. Dacă ne așteptăm să revină totul la cum era înainte, nu facem decât să întindem covorul roșu pentru al doilea val de infecții.
Inegalitatea socială duce la focare de infecții
O altă lecție observată foarte bine tot în Singapore este cum inegalitatea socială poate duce la focare de infecție. Singapore este o țară dezvoltată, bogată (salariul mediu brut în Singapore este de aproximativ 5.600 $ pe lună). Dar este și o țară cu mulți muncitori săraci.
Aproximativ 300.000 de muncitori străini din Singapore locuiesc în câteva locuințe special amenajate pentru ei. În Singapore, al doilea val s-a propagat în mare parte prin astfel de cămine de muncitori, deseori aglomerate și neigienice.
În România sunt, de asemenea, inegalități sociale foarte mari şi multe zone care trăiesc la limita sau chiar sub limita sărăciei. Nu putem ignora aceste zone. Atunci când o comunitate devine focar de infecție, toate comunitățile sunt vulnerabile.
Teste și iar teste
Multe din lecțiile învățate până acum vin din țări asiatice, deoarece acolo a lovit prima dată epidemia. Nu toate țările însă au suferit un al doilea val de infecții. Diferența principală dintre Coreea de Sud și Japonia sau Singapore este testarea.
Coreea de Sud nu a ridicat nici o secundă piciorul de pe pedală și a continuat o campanie agresivă de testare în masă, chiar și când numărul de cazuri a scăzut. Oricine vrea se poate testa în Coreea, cu mențiunea că dacă testul vine negativ, trebuie să și-l plătească singur (dacă e pozitiv, îl plătește guvernul).
La ora actuală, Coreea de Sud înregistrează 10-20 de cazuri noi pe zi, dar testarea continuă. Dacă vrem să avem o oarecare siguranță, trebuie să asigurăm în continuare o campanie de testare cât mai bună.
Acțiunea colectivă contează enorm
Un alt oraș într-o situație similară cu Singapore este Hong Kong. La doi pași de coasta chineză, Hong Kong a luat măsuri destul de similare cu Singapore – și totuși, până acum, Hong Kong a reușit să controleze și al doilea val de infecții.
Există însă o diferență majoră între Hong Kong și Singapore: amintirea unei alte epidemii, cea de SARS. Pentru locuitorii din Hong Kong, criza SARS e proaspătă și dureroasă în memoria colectivă, iar acest lucru pare să-i ajute acum. Pe durata epidemiei anterioare, au fost luate măsuri de distanțare socială similare cu cele de acum, și populația a învățat bine lecția.
Chiar și când afacerile locale au început să se redeschidă, oamenii au fost în continuare precauți, menținând din proprie inițiativă distanțarea socială. La aproximativ 3 săptămâni de când au fost ridicate anumite restricții, numărul de cazuri nu a crescut. E prea devreme să dăm verdictul final, dar acțiunea colectivă pare să facă toată diferența.
Matematica epidemiei: importanța indicelui de contagiune RO
R0 este indicele de contagiune – dacă, în medie, fiecare om dă boala mai departe la 2 oameni, R0 este 2. Dacă o dă mai departe la 3 oameni, R0 este 3, și tot așa.
Această ecuație matematică se poate traduce foarte simplu astfel: câtă vreme fiecare om cu COVID-19 infectează maximum un om, situația e cât de cât sub control și numărul de cazuri noi nu va crește.
Epidemiologii spun că, pentru a relaxa carantina în siguranță, R0 trebuie să fie sub 1, și atunci când începe să crească semnificativ peste 1, ne putem aștepta la un nou val de carantină. Diferența între 1 și 1,2, să zicem, poate părea foarte mică. Dar dacă plecăm de la o mie de cazuri cu un R0 de 1,2, ajungem la peste 6.000 de cazuri după doar zece lanțuri de transmitere.
Când nu se ia nici o măsură de distanțare, R0 pentru noul coronavirus este 2,5-3.
Deschiderea va duce probabil la o creștere a cazurilor
Când Germania a început relaxarea carantinei, R0 era la 0,7 și numărul de cazuri noi era în continuă scădere. Două săptămâni mai târziu, nu se vedea nici o creștere a cazurilor și lucrurile păreau în regulă. Dar în ultimele 3-4 zile, s-a observat ceva de care autoritățile se temeau: o creștere a cazurilor noi.
E încă devreme și nu e clar în ce măsură numărul de cazuri va crește, dar pare normal să ne așteptăm ca, atunci când se relaxează carantina, numărul de cazuri să crească.
Dacă și cu această creștere R0 va rămâne sub 1, lucrurile sunt în regulă.
La ora actuală, în România, numărul de cazuri noi a rămas relativ stabil, în jur de 250-500 pe zi, ceea ce înseamnă că R0 este aproximativ 1. Dacă relaxarea carantinei va duce la o creștere semnificativă a numărului de cazuri, nu ne putem aștepta la o îmbunătățire a situației.
Nu trebuie ignorat psihicul oamenilor
E clar că timpul petrecut în casă, de multe ori departe de prieteni și familie, ne afectează pe toți. Chiar și dacă înțelegem motivul pentru carantină, aceasta rămâne o încercare grea. Voința și răbdarea sunt resurse importante, dar nu sunt infinite – și aici ne întoarcem la gripa spaniolă.
Oamenii nu sunt roboți care pot fi programați să stea în casă sau să iasă afară în funcție de cum merge epidemia.
După primul val de gripă spaniolă, oamenii erau sătui de stat în casă și dispuși să-și asume riscuri. Voiau ca viața să-și revină la normal și cine-i poate învinovăți? Asta își doresc oamenii și acum. Rămâne de văzut dacă am crescut suficient ca societate pentru a evita greșelile din trecut.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.