Vaccinul în cauză se administrează pe cale respiratorie (intranazal), într-o singură doză.
Deși rezultatele nu au fost confirmate decât de şoareci de laborator, echipa din spatele serului anti-COVID este încrezătoare că vom vedea aceleași efecte la pacienți umani.
Odată ce eficacitatea vaccinului va fi confirmată la pacienți umani, acesta va putea fi produs și distribuit la scară mare, la un preț redus.
O nouă abordare pentru vaccinurile contra COVID-19
“Suntem foarte bucuroși să vedem un răspuns imunitar atât de puternic în celulele care căptușesc nasul și tractul respirator superior și o protecție profundă contra infecției cu coronavirus”, a declarat Michael Diamond, coautor al lucrării.
Unii dintre șoareci (din cadrul experimentului) au arătat chiar și un răspuns imun sterilizant (au distrus complet virusul din organism – n.r.).
Autorii studiului:
Vaccinul a fost creat prin introducerea proteinelor spike de pe membrana coronavirusului – acesta este mecanismul biochimic care îi permite să ne infecteze celulele – într-un adenovirus, tipul de patogen responsabil pentru răceală. Acest virus a fost modificat pentru a îi reduce capacitatea de infectare, devenind aproape complet inofensiv.
Ideea este că acest adenovirus va da sistemului imun șansa să interacționeze cu proteina spike a coronavirusului într-un cadru sigur, ceea ce va duce la producerea de anticorpi.
Alte două mutații au fost induse acestui virus pentru a menține proteina spike stabilă în timp.
Vaccinul este administrat pe cale nazală, iar autorii descriu un “efect puternic la nivelul nasului și al tractului respirator superior” în cazul șoarecilor folosiți în cadrul experimentului. Deoarece tractul respirator este zona pe unde coronavirusul pătrunde în corpul gazdei, rezultatele sugerează că serul poate preveni infecția.
De ce nu un alt vaccin injectabil?
Metoda utilizării adenovirusurilor ca bază pentru un vaccin a fost validată și folosită de mai multe ori în trecut.
Vaccinurile pentru Ebola și tuberculoză sunt bazate pe acest proces, dar sunt administrate prin injectare. Alte vaccinuri cu administrare intranazală folosesc o variantă mai activă de adenovirus, ceea ce poate expune pacienții la risc în urma administrării.
Autorii au comparat administrarea prin injecție cu cea intranazală pentru noul vaccin, găsind diferențe importante în efectele celor două.
Șoarecii care au primit vaccinul prin injecție au devenit rezistenți la pneumonie (dezvoltată adeseori ca o complicație a COVID-19 și a altor virusuri respiratorii), dar nu au avut un nivel mai ridicat de protecție contra COVID-19 în tractul respirator.
La un pacient uman, această cale de administrare ar preveni, cel mai probabil, dezvoltarea unor cazuri grave de COVID-19, dar probabil nu ar putea distruge virusul sau preveni răspândirea acestuia în societate.
Administrarea intranazală, în schimb, a prevenit complet infecțiile în întregul tract respirator al șoarecilor. Pentru pacienți umani, asta s-ar traduce în prevenirea transmisiei virusului și împiedicarea apariției de noi cazuri.
Pentru moment, vaccinul nu a fost testat pe oameni și nu ar trebui considerat eficient sau sigur pentru uz uman.
Dacă va trece toate fazele de testare, acest tratament preventiv ar putea ajuta la controlul pandemiei într-un mod sigur, ieftin și ușor de administrat.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.