Ce se întâmplă când un pacient primește un vaccin anti-COVID pentru care nu s-a respectat lanțul de frig. Explicațiile medicilor

„Eficacitatea maximă a vaccinului nu este atinsă. Cu cât stă mai mult la temperaturi mai ridicate decât ar trebui, cu atât serul își pierde eficiența. Pentru organismul uman nu reprezintă un risc dacă este administrat așa, dar nu mai produce imunitatea la COVID-19”, a explicat medicul infecționist Andreea Moldovan, director medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov.

Nu are efecte nocive, dar nu mai oferă imunitate

„Oamenii nu au de ce să se îngrijoreze că vaccinul administrat astfel le-ar putea face rău. Nu are efecte nocive asupra organismului, dar nu mai oferă imunitate împotriva COVID, doar pentru asta ar putea să-și facă griji”, explică și medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul „Matei Balș”.

Marile companii farmaceutice au dezvoltat două tipuri de vaccinuri care să lupte cu pandemia de coronavirus: cel clasic, pe bază de adenovirus, și cel nou, pe bază de mesager ARN.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

În producția vaccinului pe bază de mesager ARN, cum este cel dezvoltat de Pfizer, cercetătorii au extras din informația genetică a virusului o parte din proteina Spike (numită așa după „țepii” virusului) și au scos din ea mesajul care o produce, adică mesagerul ARN.

Mesagerul ARN a fost băgat apoi într-o capsulă de grăsime.

Capsulele de grăsime cu ARN mesager sunt introduse în corp, prin vaccin, și se lipesc de peretele celulelor umane.

Mesagerul ARN nu pătrunde în nucleu, deci nu poate influența în niciun fel ADN-ul.

Un medic român din Suedia a explicat foarte clar – și în termeni pe înțelesul tuturor – mecanismului acestui vaccin, într-un clip video realizat cu ajutorul fiicei sale și devenit viral după postarea pe Youtube.

Dacă nu sunt respectate condițiile optime de transport, vaccinul e refuzat

Vaccinul dezvoltat de Pifzer și BioNTech trebuie transportat în condiții climatice stricte, de până la -70 de grade Celsius. O breșă în lanțul de frig înseamnă compromiterea dozelor, de aceea dozele au fost transportate în camioane frigorifice, în cutii speciale ținute în gheață carbonică, echipate cu un senzor de temperatură și un sistem GPS.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

În România, primele doze de vaccin au ajuns chiar în ziua de Crăciun la centrul de depozitare de la Institutul Cantacuzino, de unde au plecat apoi în toată țara, pentru vaccinarea cadrelor medicale din primele zece spitale din linia întâi. A doua tranșă, de 140.400 de doze de vaccin anti-COVID, a fost livrată marți, 29 decembrie.

„După ce a fost scos din congelator, înainte de utilizare, vaccinul în flacon nedeschis poate fi păstrat timp de până la cinci zile, la temperaturi de 2-8 grade Celsius, și timp de până la două ore, la temperaturi de până la 30 de grade C, conform prospectului”, a explicat pentru ziar Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta.

Temperatura este monitorizată pe tot traseul până la centrul de depozitare de la Cantacuzino, din București, și de acolo până la spitale.

La institut, o comisie de recepție verifică dacă au fost respectate condițiile de transport, iar dacă nu, transportul este refuzat, a explicat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare la nivel național, într-o conferință de presă.

Vaccinurile mRNA, mai eficiente decât cele clasice

Deși sunt mai pretențioase din punct de vedere al condițiilor de depozitare și transport, vaccinurile mRNA au mai multe avantaje, față de cele clasice: rată mai mare de eficacitate, costuri mai mici și dezvoltare rapidă.

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

În realizarea vaccinului de tip mRNA s-au folosit tehnologii la care se lucrează de peste 10 ani, iar dezvoltarea lui într-un timp atât de scurt se datorează investițiilor uriașe în cercetare, eforturilor oamenilor de știință și numărului foarte mare de oameni care s-au oferit voluntari pentru testarea serului.

Până luni, 4 ianuarie, peste 25.500 de cadre medicale au fost vaccinate împotriva COVID-19, în cele nouă zile scurse de la demarare campaniei.

47 dintre ele au avut reacții adverse comune minore: durere locală, dureri de cap, ușoară febră sau urticarie. Toate specificate, de altfel, în prospectul vaccinului Pfizer/BioNTech.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro